Un italian a fost declarat decedat în locul unui român care murise într-un accident, sâmbătă, lângă Bologna

„Eu? Sunt în viață și bine, în ciuda faptului că deja îmi făcuseră înmormântarea de câteva ore.” Emanuele Assirelli, un muncitor de 44 de ani din Lugo, încearcă să-și găsească un zâmbet. „De asemenea, spune imediat, nu este ușor, având în vedere tragedia petrecută cu Alexandru”.

Român, acesta din urmă a fost victima unui accident mortal, sâmbătă, în Sasso Morelli, un cătun din Imola. Dar, până seara, pentru toată lumea, mortul a fost Emanuele, victimă la rândul său a unei neglijențe și a unei identificări greșite.

„Chiar și acum mă sună lumea și mă întreabă: dar ești în viață? Părinții mei au riscat să se îmbolnăvească, la fel și fosta mea soție. Anumite greșeli nu se pot face, suntem gata să depunem plângere împotriva celor care au greșit”, spune italianul.

Alexandru era angajat muncitor la ferma familiei lui Emanuele și a aflat în urmă cu câteva zile că acesta este pe cale să vândă vechea lui motocicletă, o Honda 125. „M-a sunat prin fratele meu și mi-a spus că de îndată ce ia salariul o cumpără”.

Vineri, 16 septembrie, cei doi se întâlnesc, merg la carabinieri pentru a raporta pierderea certificatului de proprietate și cu certificatul de înregistrare din Imola mica motocicletă devine a românului, care îl va ridica fizic a doua zi, la Sesto Imolese. „Trebuie să fi fost ora 16.30, după câteva sute de metri a ajuns într-un canal pe via Sguazzaloca. Nu mai era nimic de făcut pentru el.”, spune Assirelli.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

În acel moment s-a produs identificarea greșită: „În carnet mai era numele meu, nu fusese trecută schimbarea de proprietar făcută cu o seară înainte”. Pe scurt, pentru carabinieri, scuterul îi aparținea lui Assirelli și cel care conducea trebuia să fie el. În Lugo, fosta soție este avertizată că trebuie să lase copilul la casa vecinilor pentru a alerga panicată la locul accidentului. Apoi află despre moarte fratele lui, părinții, unchiul lui.

„Sâmbătă seara, continuă bărbatul, mă sună unchiul meu. A fost fericit să audă de la mine că trăiesc, iar eu nu am înțeles. Mi-a spus: vino la Sesto. Când am ajuns era o ambulanță și toate rudele mele în lacrimi”. De data aceasta, însă, lacrimile au fost de bucurie revăzându-l. Pentru că nu el a fost victima.

„Alexandru a fost un om foarte bun, foarte bun muncitor. Gândurile mele sunt la el”, mai spune italianul, decis să dea în judecată carabinierii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro