E normal ca, aflându-ne în carantină, să căutăm informații despre lumea de afară și evoluția virusului care ne-a închis în case. Dar e important ca în această perioadă să ne menajăm expunerea la materiale care ne pot influența negativ starea emoțională, a explicat David DeSten. Aria lui de specialitate include efectul pe care stările noastre emoționale îi are asupra modului în care luăm decizii.

Un profesor de psihologie explică modurile prin care putem să ocolim frica și cum scade aceasta imunitatea
David DeSteno. Sursa imaginii: Universitatea Northwestern

Nu zic că frica și grija nu sunt justificate în situația actuală; în mod clar, sunt. Dar dacă te uiți constant la TV sau pe platformele sociale, ești bombardat cu ele 24/7, provocând mult mai mult stres și anxietate decât ar fi sănătos pentru tine chiar acum.

David DeSteno, profesor de psihologie socială la Universitatea Northwestern, SUA:

Soluția, explică DeSteno, este să avem grijă de starea noastră emoțională prin a căuta videouri sau materiale “plăcute, pozitive, care ne calmează”.

Scopul emoțiilor este de a ne ajuta să rezolvăm o problemă imediată sau să ne motiveze spre o răsplată imediată. Oamenii au tendința de a-și forma emoțiile după trăirile celor din jur, adaugă DeSteno, nu doar după evenimentele sau mediul din jurul nostru. 

Cineva care se uită surprins la noi pe stradă ne transmite un mesaj subconștient că există ceva – probabil o amenințare – în spatele nostru, ceea ce ne va induce o stare de frică sau anxietate încă dinainte de a verifica dacă chiar exista o amenințare în spatele nostru.

Deși acest mecanism primordial ți-ar putea salva pielea în savană, în situația actuală poate ieși de sub control. Câteva postări pe platformele sociale ne pot induce aceeași stare, și, în condițiile actuale, putem fi expuși la foarte mult material îngrijorător, amplificându-ne stările negative, de anxietate, și nivelul de stres.

Tolo: Mihai Busuioc, omul lui Dragnea la Curtea de Conturi, a pornit o anchetă internă, supărat că publicul a aflat de neregulile descoperite în achizițiile COVID-19!
Recomandări
Tolo: Mihai Busuioc, omul lui Dragnea la Curtea de Conturi, a pornit o anchetă internă, supărat că publicul a aflat de neregulile descoperite în achizițiile COVID-19!
 

Întrebat dacă oamenii își pot influența emoțiile chiar și când interacționează virtual, și nu în persoană, DeSteno explică că “într-un apel telefonic sau video, suntem într-o situație aproape identică cu o întâlnire fizică”. Tonul vocii și expresia feței ne trădează emoțiile, și subconștient urmărim acești factori în cei cu care interacționăm pentru a ne calibra propriile emoții.

Ad placeholder

De asemenea, se scriu multe posturi și se distribuie multe materiale scrise cu o puternică încărcătură emoțională chiar acum, așa că sunt multe moduri în care mediul online diseminează aceste stări de frică și anxietate:

David DeSteno:

Un studiu publicat în 2017 susține că materialele cu o puternică încărcătură emoțională sunt diseminate mai rapid și la scară mai largă în mediul online și pe platformele sociale decât materialele relativ “seci”. 

În contextul actualei pandemii, rezultatele studiului ar sugera că vom întâlni mai des materiale care ne pot induce stări negative decât unele neutre sau pozitive (acestea din urmă fiind mai rare, considerând situația actuală).

”Am ținut-o de mână, până și-a dat ultima suflare”. Povestea româncei care muncește de 30 de ani în Germania
Recomandări
”Am ținut-o de mână, până și-a dat ultima suflare”. Povestea româncei care muncește de 30 de ani în Germania
 

Chiar acum, cred că asta e o problemă. Când ne este frică, simțim că orice amenințare este mai palpabilă. Dacă tușești chiar acum, ești mult mai înclinat să crezi că se datorează virusului și nu unei alergii. Sau poți să te gândești că poate nu te-ai spălat cum trebuie pe mâini, chiar dacă ai făcut asta timp de 20 sau 30 de secunde.

Când nu avem toate datele, frica umple spațiile goale și exacerbează toate riscurile posibile, până când ne simțim copleșiți.

David DeSteno:

Problema, explică DeSteno, nu vine neapărat din stările de frică sau anxietate, ci din faptul că acestea sunt exacerbate până la cote nesănătoase. Deși ar trebui să urmăm instrucțiunile cadrelor medicale și ale autorităților, precum carantina și distanțarea socială, DeSteno ne sfătuiește să avem grijă în a ne menaja starea emoțională și nivelul de stres.

Dacă ești expus constant la cele mai rele scenarii posibile, creierul tău înțelege că tu, personal, ești în pericol chiar în acest moment. În timp, acest stres te vă obosi și îți va slăbi sistemul imunitar.

David DeSteno:

Personal, îi dau dreptate profesorului. În fiecare zi, de câteva săptămâni, accesez o bază de date cu numărul de cazuri și decese în Italia, și cu fiecare zi, numerele cresc, din ce în ce mai repede. Urmăresc și scriu despre evoluția bolii, a numărului de infectați, a noilor focare de COVID-19 încă din ianuarie, când era abia detectată în China.

Și deși ambele țări sunt undeva departe, aproape o abstracție, nu au contact direct cu viața mea în nici un fel, nu am simțit atât de mult stres profesional, care s-a resfrânt și în stres pe plan personal, ca în această perioadă. Nici carantina nu ajută. Așa că mi-am impus să nu tratez subiectul decât profesional, pentru a îmi proteja viața personală.

Ad placeholder
Printr-un document oficial, Raed Arafat și șefa DSP-urilor îi amenință cu închisoarea pe cei scoși din izolare de Curtea Constituțională!
Recomandări
Printr-un document oficial, Raed Arafat și șefa DSP-urilor îi amenință cu închisoarea pe cei scoși din izolare de Curtea Constituțională!
 

DeSteno ne reamintește că “experiențele emoționale nu sunt doar ceva ce ți se întâmplă — le poți controla și forma”, și ne sfătuiește să facem un efort conștient de a ne concentra pe emoții pozitive, relaxante, și calmante, precum compasiunea sau recunoștința. 

Meditația poate ajuta în mod special, adaugă profesorul, întrucât a fost “creată pentru a ajuta la reducerea suferinței în lume”, și ne poate ajuta să controlăm stările de anxietate și a ne împăca cu ideea sacrificiul de sine pentru a-i ajuta pe cei din jurul nostru.

“Un alt lucru pe care îl recomand este să creați un «inel virtual de reciprocitate». Alcătuiți un grup online de persoane pe care le cunoașteți, apoi fiecare va aduce încă o persoană în cadrul grupului, iar fiecare va menționa un lucru de care are nevoie. Apoi toată lumea se va ocupa de a rezolva aceste nevoi”, adaugă DeSteno.

“Studiile noastre arată că atunci când simți că poți schimba ceva, îți redai senzația de a fi în control, și asta ne face să ne simțim mai bine”.

Ad placeholder

Într-o stare de urgență, oamenii fie lucrează împreună fie se izolează. Problema cu COVID-19 e că ne blochează căile prin care, de obicei, ne-am solidariza – dacă nu putem să lucrăm împreună fizic, vă trebui să găsim căi prin care să o facem virtual.

David DeSteno:

Acum câteva zile, imaginile din Italia cu oameni cântând la balcoane au făcut înconjurul lumii. Astfel de momente ne reamintesc că avem cu toții un țel comun, învingerea epidemiei, și că nu suntem singuri, ci umăr la umăr în această perioadă.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Citeşte şi:

6 pacienți pozitivi și un deces la centrul de dializă Fresenius din Ialomița. Autoritățile nu au anunțat nimic până acum

Masca de protecție, de la „opțională” la „obligatorie”. De ce s-au schimbat recomandările oficiale și ce ne spune asta despre comunicarea în pandemia COVID-19

O familie de români din China: ”Ni se înregistrează toate mișcările, dar viața începe să se întoarcă la normal”

S-a retras din fotbal la 26 de ani și s-a făcut șofer pe camion: „Nu îmi e rușine. Muncesc bine și ajung la 2000-3000 de euro pe lună”
PARTENERI - GSP.RO
S-a retras din fotbal la 26 de ani și s-a făcut șofer pe camion: „Nu îmi e rușine. Muncesc bine și ajung la 2000-3000 de euro pe lună”
Horoscop 4 iulie 2020. Racii reușesc să restabilească o comunicare sinceră cu apropiații
HOROSCOP
Horoscop 4 iulie 2020. Racii reușesc să restabilească o comunicare sinceră cu apropiații
RECOMANDĂRI