Un test negativ COVID-19 nu înseamnă neapărat că suntem în siguranță. Până la 30% dintre teste pot fi fals negative

Un impediment major în testarea populației e reprezentată de lipsa kiturilor și a personalului medical calificat, de aceea numărul real de persoane infectate este mult mai mare decât raportat oficial. 

Cu cât o țară efectuează mai puține teste pe cap de locuitor cu cât atât e mai mare discrepanța dintre numărul de cazuri confirmate oficial și cele încă neidentificate într-o comunitate.

Lucrurile sunt complicate şi mai mult de calitatea testelor. 

Mulți medici au raportat activitate suspicioasă în timpul testelor, întâlnind mulți pacienți cu simptome COVID-19, dar care primeau înapoi teste negative.

Harlan Krumholz, profesor de medicină la Universitatea Yale din State Unite, spune că testele coronavirus s-ar putea să aibă o rată înaltă de infecții nedetectate. 

Având în vedere acest lucru, doctorul este de părere că o persoană cu simptome, dar care a primit un test negativ ar trebui să presupună în continuare că este bolnav de COVID-19 și ar trebui să ia măsurile care se impun.

Un studiu recent publicat de cercetătorii din China a analizat rezultatele testelor pentru 1.000 de pacienți COVID-19 internați la cel mai mare spital din Wuhan.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Cel mai folosit test pentru COVID-19 este RT-PCR, o metodă moleculară pe baza reacției în lanț a polimerazei care detectează materialul genetic al coronavirusului. Este același tip de test folosit pentru a diagnostica HIV sau virusurile care cauzează pojarul și oreionul. 

În laborator, astfel de teste pentru coronavirus sunt aproape 100% precise. Însă lucrurile se schimbă pe teren, mai ales când există presiuni imense să testezi mult.

Când o persoană este testată pentru COVID-19, de regulă un cadru medical inserează un tampon lung prin nări care este împins cât se poate de adânc prin cavitatea nazală. Tamponul trebuie să fie răsucit și mișcat pentru a colecta cât mai mult fluid și celule posibile. 

Este o metodă invazivă, teribil de inconfortabilă și chiar dureroasă. Adesea, pacienții se mișcă și dau semne de durere, ceea ce ar putea împiedica un cadru medical să împingă tamponul adânc. Asta ar putea fi o greșeală. Dacă nu doare probabil că prelevarea probei este defectuoasă. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Aceste probe apoi trebuie analizate în maxim 72 de ore de la prelevare, altfel riscul de invalidare este foarte mare. Virusurile nu pot rămâne viabile prea mult timp în afara unei gazde. 

Un alt studiu din China publicat în Journal of the American Medical Association sugerează că o abordare mai bună de recoltare a probelor ar fi fluidul spălat din plămânul inferior sau spută (flegmă eliminată prin tuse). Testele serologice ar putea să fie și ele o variantă alternativă de testare pentru că ne pot spune dacă o persoană a dezvoltat anticorpi specifici COVID-19, dar și aici sunt încă multe necunoscute. 

De aceea este important să privim cu suspiciune un test negativ pentru a nu cădea pradă unui sentiment de falsă siguranță care ar putea pune în pericol cei din jur. Acest lucru este cu atât mai valabil dacă avem simptome COVID-19 (tuse seacă, febră, lipsa mirosului etc.).

Numărul de cazuri reale de coronavirus este mult subraportat, iar din această cauză ar trebui să ne comportăm de parcă am fi deja infectați pentru a ne asigura că alte persoane nu se îmbolnăvesc. Numai așa am putea să ne întoarcem la viețile noastre cât mai repede cu putință. 

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro