Un fizician român a aruncat cu cocktailuri Molotov în consulatul rus din Marsilia, pe 24 februarie. Vasile Hereșanu a fost deja condamnat

Avocatul său, Rami Chahine, a declarat că cercetătorul român nu contestă fapta sau pedeapsa, însă respinge acuzațiile care i se aduc, subliniind că nu a fabricat explozibili, nu a existat niciun pericol real pentru oameni și nici daune materiale.

În schimb, celălalt condamnat, Georges Sitja, 59 de ani, a ales să nu facă recurs, motivând că procesul a fost deja o povară dificilă pentru familia sa.

Parchetul din Marsilia a depus un „recurs incidental” împotriva condamnării lui Hereșanu, ceea ce ar putea duce la o pedeapsă mai severă, însă nu a contestat sentința lui Sitja, făcând-o astfel definitivă.

Protest cu azot lichid

Cei doi fizicieni, angajați ai Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS), au recunoscut că au aruncat trei sticle cu azot lichid asupra consulatului rus din Marsilia. După atac, au fost rapid identificați și reținuți la un miting pro-Ucraina.

Aceștia au declarat că au preluat azot lichid din laboratorul lor și l-au turnat în sticle, pe care apoi le-au aruncat spre clădire. Două dintre acestea au căzut pe acoperișul parcării consulatului, provocând detonări.

Poliția franceză a raportat inițial utilizarea unor dispozitive explozive improvizate, însă ancheta a arătat că incidentul nu a provocat victime sau pagube materiale.

Recomandări

Cârlanul Ponta a comis-o. Vorba românului, „gura bate curul”

Cei doi au fost condamnați la opt luni de închisoare, dar vor putea executa pedeapsa sub supraveghere electronică. De asemenea, li s-a interzis să se apropie de consulatul rus și să dețină arme timp de cinci ani.

Divergențe între Rusia și justiția franceză

Audierea a atras atenția autorităților franceze și ruse, în sală fiind prezent consulul general al Rusiei la Marsilia și un reprezentant al CNRS.

Consulul rus, Stanislav Oranski, a catalogat incidentul drept un „act terorist”. Pe de altă parte, procurorul francez Olivier Redon a respins această interpretare, afirmând că „aspectul terorist se risipește ca un balon de săpun” și că, deși actul celor doi a fost o greșeală, nu a reprezentat un pericol real.

Președintele instanței, Thierry Bonifay, le-a atras atenția celor doi cercetători asupra gravității faptei: „Ambasadele și consulatele sunt teritorii sacre, care nu trebuie atinse”.

Vasile Hereșanu a mărturisit că regretă acțiunea, explicând că a vrut doar „să atragă atenția” asupra conflictului din Ucraina și asupra situației politice globale, dar că acum se simte „copleșit”.

Reacții și consecințe

CNRS a calificat gestul celor doi drept un „atac” și i-a acuzat de utilizarea necorespunzătoare a resurselor științifice.

Recomandări

Pescarul și câinele său. Povestea unui lipovean care a trăit mai mult pe apă decât pe pământ și care știe cum se gătește ciorba de pește pe barcă

În paralel, Comisia de Investigații a Rusiei a deschis o anchetă sub acuzația de „atac asupra persoanelor sau instituțiilor protejate internațional”, infracțiune care în Rusia se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.

În timp ce Georges Sitja a decis să închidă acest capitol, Vasile Hereșanu își continuă lupta în instanță, confruntându-se acum și cu posibilitatea unei sentințe mai severe.

Urmărește-ne pe Google News