Ziua Z pentru PNRR: astăzi se oprește cronometrul fondurilor europene. Ce a făcut România cu cele 20 de miliarde de euro, câți bani am pierdut și ce proiecte ratează termenul de 31 august
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Data de 31 august 2026 marchează un moment critic pentru guvernanții de la București. Astăzi expiră oficial termenul stabilit de Comisia Europeană până la care România mai poate implementa reformele și proiectele de investiții asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Toate jaloanele și țintele din calendarul european trebuiau atinse până la această dată pentru a putea fi validate de oficialii de la Bruxelles.
Cuprins:
- O scurtă perioadă de grație
- 20,1 miliarde de euro, PNRR-ul final
- Cererea de plată cu numărul 5 este în evaluare
- Bani care nu mai pot fi recuperați
- Autostrăzi construite pe repede-înainte pentru PNRR
- Stadiul modernizărilor feroviare
- Cel mai avansat sector este lotul Lugoj – Timișoara Est
- Sectorul sanitar, rată de absorbție de 91%
- „Valul renovării”, un punct critic
- CTP spune ce urmează dacă România pierde 770 de milioane de euro din PNRR din cauza legii salarizării
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
O scurtă perioadă de grație
Oprirea cronometrului pentru execuția lucrărilor și adoptarea legislației nu înseamnă însă blocarea imediată a tuturor plăților. Cadrul financiar european oferă o scurtă perioadă de grație tehnică pentru finalizarea documentației. Astfel, autoritățile române mai au la dispoziție timp până la sfârșitul lunii septembrie pentru a transmite oficial către Comisia Europeană ultima cerere de plată.
În perioada următoare depunerii dosarului, experții executivului european vor demara verificări riguroase în teren și în registrele administrative. Comisia va analiza îndeplinirea fiecărui jalon în parte pentru a stabili dacă reformele au fost puse în aplicare în mod real și dacă proiectele de infrastructură, sănătate sau digitalizare au fost finalizate conform standardelor convenite, înainte de a elibera tranșele financiare finale, potrivit Euronews.ro.
Procesul de evaluare de la Bruxelles va dura câteva luni, timp în care România va afla dacă va primi întreaga sumă rămasă sau dacă vor fi aplicate suspendări de fonduri pentru țintele neîndeplinite la termen.
La momentul lansării sale din anul 2021, planul asigura României o sumă totală de aproximativ 29,2 miliarde de euro, alocată atât sub formă de granturi nerambursabile, cât și sub formă de împrumuturi cu dobânzi avantajoase.
20,1 miliarde de euro, PNRR-ul final
Cu toate acestea, în urma renegocierilor succesive purtate de guvernanți cu reprezentanții Comisiei Europene și a ajustărilor economice din ultimii ani, valoarea PNRR-ului final a fost fixată la 20,1 miliarde de euro.
Din anvelopa rămasă de 20,1 miliarde de euro, România a fost nevoită să facă un efort uriaș pentru a absorbi tranșele de plată legate strict de îndeplinirea jaloanelor până la termenul-limită din 31 august 2026.
Miza reală de la acest moment nu mai este suma pierdută prin renegocieri, ci capacitatea statului de a justifica fiecare proiect finalizat în teren înainte ca oficialii europeni să închidă registrul de evaluare.
Până în prezent, prin intermediul celor patru cereri de plată aprobate și a sumelor acordate inițial sub formă de prefinanțare, în conturile statului român au intrat deja 12,97 miliarde de euro, bani folosiți pentru proiecte de infrastructură, digitalizare și tranziție energetică.
Cererea de plată cu numărul 5 este în evaluare
La jumătatea lunii august, executivul român a făcut un nou pas procedural important și a transmis oficial către Comisia Europeană cererea de plată cu numărul 5. Acest nou dosar are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro și condiționează virarea fondurilor de atingerea unui număr de 75 de jaloane și ținte asumate de țara noastră în domenii esențiale.
Fondurile solicitate prin această a cincea cerere nu au ajuns însă deocamdată în Trezoreria Statului. Conform regulamentelor europene, documentația stufoasă depusă de partea română se află în prezent în plin proces de evaluare tehnică la nivelul comisiilor de specialitate de la Bruxelles.
Experții Comisiei Europene analizează în detaliu fiecare jalon din cele 75 raportate, pentru a verifica dacă reformele adoptate sunt sustenabile și dacă investițiile raportate din teren respectă toate criteriile de calitate și legalitate stabilite în acordul de finanțare.
Procedura de verificare și aprobare durează, de regulă, câteva luni, perioadă în care Bruxelles-ul poate solicita clarificări suplimentare sau ajustări înainte de a da undă verde virării efective a celor 2,84 miliarde de euro.
Bani care nu mai pot fi recuperați
Pe lângă sumele intrate deja în economie, bilanțul PNRR arată și pierderi financiare grele pentru România. Tensiunile politice, amânările repetate și lipsa de consens din coaliția de guvernare au dus la ratarea definitivă a peste 1,2 miliarde de euro, bani europeni nerambursabili care nu mai pot fi recuperați sub nicio formă.
Primul semnal de alarmă a apărut la cererea de plată numărul 3, unde o serie de jaloane neîndeplinite la timp au activat mecanismul european de suspendare parțială a fondurilor.
Din cauza reformelor amânate în domenii precum guvernanța companiilor din energie și numirile la conducerea companiilor de stat, România a pierdut definitiv suma de 458,7 milioane de euro, după ce perioada de grație acordată de Comisia Europeană s-a încheiat fără ca să fie bifate cerințele.
Adevăratul șoc financiar a venit însă chiar înaintea termenului-limită de la finalul lunii august. Liderii politici nu au reușit să ajungă la un acord asupra noii legi a salarizării bugetarilor, o reformă extrem de sensibilă, dar asumată ferm în fața partenerilor europeni.
În lipsa unui consens în coaliție privind eliminarea sporurilor nejustificate și echilibrarea grilei de salarizare din sectorul public, guvernanții și-au asumat practic renunțarea la o tranșă suplimentară de 770 de milioane de euro strâns legată de acest jalon.
În ciuda acestor note de plată usturătoare de peste 1,2 miliarde de euro care vor trebui acoperite de la bugetul de stat, impactul PNRR rămâne vizibil în România.
Autostrăzi construite pe repede-înainte pentru PNRR
Doar 45,9 kilometri din cei 132,4 km de autostradă finanțați prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi finalizați până la termenul-limită de 31 august 2026, potrivit estimărilor oficiale. Restul de 86,5 km ar urma să fie gata până la sfârșitul anului, conform promisiunilor autorităților.
„Se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august. Restul, din bugetul de stat”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Totuși, Asociația Pro Infrastructură își exprimă scepticismul, avertizând că lipsa finanțării europene ar putea prelungi lucrările.
Expirarea termenului de finanțare pe 31 august 2026 pune în pericol finalizarea mai multor proiecte importante.
Printre proiectele de infrastructură rutieră ce beneficiază de fonduri din PNRR se numără:
- Segmentul Adjud – Bacău (A7): Acest tronson, parte din Autostrada Moldovei, are o lungime totală de 95,9 km și a fost împărțit în trei loturi, contractate în noiembrie 2022 cu asocierea UMB Spedition – SA& PE Construct SRL – Tehnostrade SRL. Costul total al proiectului este de 9,1 miliarde de lei. Lotul Focșani – Domnești Târg (35,6 km) și o parte din lotul Domnești Târg – Răcăciuni au fost deja deschise în decembrie 2025, dar cei 45,9 km rămași între Adjud și Bacău sunt programați pentru inaugurare la 31 august sau 1 septembrie, a spus Alin Șerbănescu.
- Tronsonul Bacău – Pașcani (A7): Împărțit în trei loturi ce totalizează 77,38 km, acest tronson crucial ar fi trebuit finalizat până la sfârșitul anului 2025, conform contractului de 4,7 miliarde de lei semnat în februarie 2023 cu aceeași asociere de constructori. Până acum, progresul fizic al lucrărilor este de doar 65% pentru primele două loturi și 50% pentru al treilea, potrivit datelor CNAIR.
- Segmentul Margina – Holdea (A1): Singura porțiune lipsă din autostrada care leagă Sibiu de granița cu Ungaria (320 km) constă în 9,13 km, incluzând tuneluri de 2,5 km pentru protecția faunei. Contractul pentru acest segment este evaluat la 1,82 miliarde de lei, iar lucrările, demarate în decembrie 2022, au ajuns la un progres de 72%, conform directorului CNAIR, Cristian Pistol. Finalizarea este prevăzută pentru 2027.
Circulația pe încă 47 de kilometri din Autostrada Moldovei A7, între Adjud și Bacău Sud, se deschide oficial luni, 31 august. Odată cu darea în folosință a acestui lot, șoferii vor putea călători pe autostradă de la București până la conexiunea cu DN2F spre Vaslui. Ulterior, în câteva zile, circulația se va extinde cu alți 4 km până la nodul rutier Bacău Nord.
Stadiul modernizărilor feroviare
Componenta de modernizare a căilor ferate a fost recalibrată drastic, ținta totală de reabilitare fiind redusă de la aproximativ 328 de kilometri la doar 220 de kilometri de șină.
Decizia de a reduce cu peste o treime lungimea tronsoanelor finanțate prin PNRR a venit după o analiză pragmatică a stadiului din teren. Reprezentanții Guvernului au decis să păstreze în planul european doar loturile care aveau șanse reale de a fi finalizate înainte de închiderea definitivă a mecanismului financiar, eliminând șantierele blocate în proceduri birocratice, contestații sau întârzieri majore de execuție.
O analiză realizată de Club Feroviar, pe baza datelor furnizate de Compania Națională Căi Ferate CFR SA la începutul lunii august, arată că antreprenorii au crescut ritmul de lucru pe loturile prioritare. Aceleași cifre explică însă de ce reducerea jalonului european a fost singura soluție pentru a evita pierderea integrală a fondurilor.
Pe coridorul strategic Caransebeș – Timișoara – Arad, evoluția lucrărilor rămâne neuniformă de la un tronson la altul. În timp ce pe anumite porțiuni, constructorii au reușit să recupereze din decalaje, pe altele, ritmul de șantier indică întârzieri greu de surmontat pe termen scurt.
Cel mai avansat sector este lotul Lugoj – Timișoara Est
Cel mai avansat sector este lotul Lugoj – Timișoara Est, cu o lungime de 53,91 kilometri. Acesta a ajuns la un stadiu fizic de execuție de 78,32%, înregistrând un avans de peste 3 puncte procentuale într-o singură lună de mobilizare masivă.
În schimb, pe tronsonul Caransebeș – Lugoj, lucrările se aflau la doar 14,85%, iar pe sectorul Timișoara Est – Ronaț Triaj, avansul atinsese abia 24,85%, realități tehnice care au cântărit decisiv în reorganizarea finanțărilor din PNRR.
O etapă importantă pentru modernizarea transportului feroviar din România a fost încheiată pe ultima sută de metri, în cadrul proiectelor finanțate prin PNRR. Componenta dedicată reabilitării materialului rulant aflat în dotarea operatorului național de transport de călători a fost bifată la limita calendarului european, salvând fondurile alocate pentru acest sector.
În planul inițial aprobat de Comisia Europeană au fost prevăzute lucrări complexe de reparație capitală și modernizare pentru 36 de locomotive electrice, alături de reabilitarea a 64 de vagoane de călători. Investițiile au fost concepute pentru a crește siguranța pe calea ferată, pentru a îmbunătăți confortul pasagerilor și pentru a reduce consumul energetic al flotei feroviare active.
Societatea Comercială de Reparații Locomotive Călători (SCRL) Brașov a reușit să finalizeze contractual comanda pe care o avea în derulare, depășind numeroasele dificultăți tehnice și de aprovizionare apărute pe parcursul lucrărilor.
Sectorul sanitar, rată de absorbție de 91%
Sectorul sanitar din România a încheiat una dintre cele mai importante etape de modernizare finanțate din fonduri europene nerambursabile. Ministerul Sănătății a raportat o rată de absorbție de 91% din fondurile PNRR destinate sectorului sanitar, la finalul termenului extins până la 15 august 2026.
Majoritatea fondurilor decontate s-au dus către reabilitarea energetică a zeci de corpuri de spital din întreaga țară, extinderea și dotarea secțiilor de terapie intensivă, precum și pentru achiziția de ambulanțe nepoluante și echipamente de imagistică medicală de ultimă generație. Reprezentanții ministerului au precizat că proiectele care nu au atins pragul de finalizare de 100% până la termenul extins din august vor fi eșalonate și acoperite în continuare din surse bugetare naționale, astfel încât nicio lucrare demarată în unitățile medicale să nu rămână abandonată.
În ultimele faze de execuție și recepție se aflau, cu finalizare estimată până la sfârșitul lui august: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” – Zerlendi, Spitalul Județean Bistrița-Năsăud, Institutul de Boli Cardiovasculare Cluj și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești.
O excepție majoră o reprezintă Spitalul Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, la peste 69% grad de execuție, care va continua prin Programul Operațional Sănătate după 31 august.
„Valul renovării”, un punct critic
Programul guvernamental dedicat extinderii rețelei de creșe la nivel național, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a trecut printr-o etapă de extindere a capacității, ajungând de la obiectivul inițial de 110 unități la un total de 124 de infrastructuri de educație timpurie.
Una dintre cele mai ambițioase componente financiare incluse în PNRR, axa dedicată renovării energetice și consolidării clădirilor publice din România, traversează un moment critic pe finalul calendarului european.
Componenta cunoscută sub denumirea „Valul Renovării” a fost concepută pentru a adresa două dintre marile vulnerabilități ale infrastructurii urbane naționale: creșterea rezistenței antiseismice a construcțiilor vechi și asigurarea condițiilor moderne de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici.
La acestea se adaugă mobilitatea urbană (granturi pentru 644 km de piste de biciclete, cu certificate de recepție la finalizare), locuințele pentru tineri și specialiști, renovarea clădirilor publice locale, școli, cabinete medicale și dispensare. .
CTP spune ce urmează dacă România pierde 770 de milioane de euro din PNRR din cauza legii salarizării
Gazetarul Cristian Tudor Popescu consideră că România riscă să piardă nu doar sutele de milioane de euro din PNRR, ci și încrederea piețelor financiare, iar „salariile și pensiile nu se vor mai putea plăti”, dacă legea salarizării nu va fi adoptată până pe 31 august, susține el.
„Mai bine fără 770 milioane euro, decât să avem o lege a salarizării care nu crește salariile, ba chiar le micșorează, zic sindicatele, PSD, AUR, UDMR cu trompetele lor. Ce nu conștientizează toți aceștia este că nu „doar” vom pierde cele 770 milioane, ci, mai mult ca sigur, în urma ratării PNRR, agențiile de rating vor degrada România la categoria Junk, nerecomandată investitorilor și împrumutătorilor internaționali”, a scris CTP marți, 25 august, pe Facebook.
„Astfel, salariile și pensiile nu că nu vor crește, nu se vor mai putea plăti”, crede Cristian Tudor Popescu.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
calin.radulescu 31.08.2026, 16:32
Sa incetam cu criticile, e chiar foarte bine sa pierzi doar 1.2 miliarde de euro din 20 miliarde. Asa pe prognoza avem incasati 16 miliarde aproximativ, probabil o sa luam 17-18 miliarde. E chiar bine sa iei 17 miliarde din 20 ▪︎ E un rezultat de bun simt si onorabil