Cum împarte Guvernul 52 de milioane de euro din prima de carieră didactică: grosul banilor alocați de Uniunea Europeană pentru cursurile de formare se întoarce tot în buzunarele statului

Prima de carieră didactică, finanțată cu bani europeni. Care au fost condițiile impuse

Prima de carieră didactică, în valoare de 1.500 de lei, se va acorda în acest an pentru ultima oară și în condiții mult mai restrictive, a decis Guvernul, printr-o Ordonanță de Urgență publicată în Monitorul Oficial în data de 6 mai.

Motivul acestei decizii? Pentru că de la bugetul de stat nu se mai poate, banii vor fi plătiți din fonduri europene – vorbim despre zeci de milioane de euro pe care îi vom primi prin „Programul Educație și Ocupare 2021- 2027”. Prin urmare, pentru a beneficia de această infuzie de capital, țara noastră a trebuit să îndeplinească mai multe condiții impuse de Comisia Europeană.

Concret, oficialii europeni nu a fost de acord cu programul de sprijin al profesorilor care a funcționat până acum în sistemul nostru de educație și au venit cu o serie de modificări. Aceștia au cerut, de exemplu, ca o mare parte din ajutorul financiar pe care ni-l oferă să-i vizeze strict pe profesori, iar banii să fie direcționați mai ales către formarea profesională a acestora, cu accent pe dezvoltarea competențelor. 

Zis și făcut. După încheierea discuțiilor și a tuturor negocierilor, autoritățile române s-au pus pe treabă și au adoptat în acest sens o serie de măsuri care să respecte cerințele de la Bruxelles.

Astfel, din prima de carieră didactică în valoare de 1.500 de lei profesorii vor fi obligați să cheltuiască minimum 65% pentru cursuri de formare profesională. Restul banilor pot fi folosiți pentru achiziționarea de cărți de specialitate sau rechizite necesare desfășurării activității de la clasă. 

Proiectul introduce, de asemenea, și un mecanism strict de control, solicitat tot de Comisia Europeană. În primul rând, toți beneficiarii vor trebui să încarce într-o platformă informatică dovada participării la cursurile de formare respective. În al doilea rând, unitățile de învățământ preuniversitar și universitar vor trebui să valideze aceste documente și să recupereze eventualele prejudicii.

„În termen de maximum 5 luni de la data utilizării sumei aferente primei de carieră didactică pentru achiziționarea cursurilor de formare profesională, beneficiarul final, personal didactic şi personal didactic auxiliar, are obligația de a încărca în aplicația informatică dezvoltată de către Serviciul de Telecomunicații Speciale certificatul care atestă absolvirea/participarea la cursul de pregătire profesională”, se arată în proiectul de OUG adoptat la începutul lunii.

„Unitățile și instituțiile de învățământ preuniversitar de stat/inspectoratele școlare județene, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat, după caz, verifică lunar documentele justificative încărcate și validează îndeplinirea condițiilor privind absolvirea cursurilor de pregătire profesională de către beneficiarii finali”, mai prevede legea. 

Petruț Rizea, învățător: „Am nevoie de bani pentru materiale didactice. Cursurile de perfecționare sunt doar o formă fără fond”

Evident, cum era și firesc, aceste decizii i-au revoltat pe oamenii din sistem. Profesorii s-au simțit nedreptățiți, în contextul în care, spun mulți dintre ei, aceste cursuri sunt doar de formă, doar pe hârtie, organizate doar ca să spunem că am făcut și noi ceva. În realitate, ele nu aduc nici o valoare în plus profesiei. „Eu am participat până acum la foarte multe cursuri de perfecționare și vă pot spune că sunt, cele mai multe dintre ele, inutile”, a declarat pentru Libertatea învățătorul Petruț Rizea.

„Stai în fața unui ecran, asculți o prelegere, nu interacționezi, ți se dă asincron să rezolvi tu, de unul singur, niște activități pe care, mai apoi, le încarci pe platformă. Nimeni nu verifică dacă în mod real ți-ai atins competența respectivă, dacă ai dobândit cunoștințele respective. Sunt niște cursuri ca să fie făcute. Eu îmi doream ca din acești bani să cumpăr cărți, materiale didactice, rechizite. Acești bani chiar mi-ar fi fost de un real ajutor. În schimb, ministerul ce-a făcut? Mă obligă să dau o mie de lei pe cursuri care nu mă ajută la nimic!”, ne-a mai spus, revoltat, învățătorul.

Acesta a explicat faptul că la clasă are nevoie de materiale didactice pe care, de cele mai multe ori, și le procură singur. „Le cumpăr din banii mei și nu mi se pare că este normal. De exemplu, am avut o lecție intitulată «La fermă», și a trebuit să le vorbesc elevilor despre animalele domestice. Ce credeți că am făcut? Am cumpărat vreo trei, patru punguțe cu mici figurine din plastic pe care le-am oferit copiilor. Nu puteam doar să le vorbesc despre animale, că s-ar fi plictisit și i-aș fi pierdut. În astfel de situații, trebuie să te gândești cum să faci activitatea cât mai atractivă. Copiii interesați de un anumit subiect asimilează imediat informațiile”.

Altă dată, Petruț Rizea a cumpărat pungi de lut de la hypermarket pentru modelaj. „Ne-am jucat cu lut, au modelat diverse mici obiecte, dar cine credeți că ne-a dat lut? Tot eu l-am cumpărat și tot din banii mei”.

Dascălul ne-a spus că nu vrea să generalizeze, există și cursuri utile pentru profesori și de un real ajutor, dar mult prea puține. „Majoritatea sunt pierdere de timp, de energie, de bani. Când, cu banii aceia aș putea cumpăra ce-mi trebuie cu adevărat: cărți, materiale și rechizite pentru clasă”.

Guvernul României, mai catolic decât Papa

Revenind la Ordonanța de Urgență prin care au fost reglementate noile condiții de acordare a primei de carieră didactică, mai este interesant un aspect: inițial, în discuțiile purtate cu autoritățile române, reprezentanții Comisiei Europene au propus pentru perfecționarea cadrelor didactice alocarea – din cei 1.500 de lei – a unui procent mai mic, de doar 50%. Însă Guvernul, mai catolic decât Papa, a plusat, iar în momentul de față suma care trebuie cheltuită de profesori pentru achiziționarea acestor programe educaționale este de aproape 1.000 de lei. „Ce să mai cumpăr eu pentru clasă de 500 de lei? La prețurile din ziua de azi și la cât de scumpe sunt toate… nu reușesc să acopăr nevoile clasei pe un an întreg”, ne-a mai mărturisit învățătorul.

Prima de carieră didactică ar fi trebuit să intre în conturile profesorilor în luna aprilie. Nu s-a întâmplat, momentul fiind amânat pentru luna următoare. Însă iată, deja am trecut de jumătatea lunii mai și, în continuare, nu se aude nimic cu privire la acești bani. Nu de alta, dar profesorii au la dispoziție doar trei luni să cumpere cursurile și cinci luni să le urmeze și să obțină certificatul de absolvire sau diploma eliberată de furnizor. 

Concret, cadrele didactice care predau în învățământul preuniversitar pot utiliza acești bani până la data de 31 august, iar profesorii universitari – până la 30 septembrie. Cu alte cuvinte, până la finalul anului școlar, respectiv finalul anului universitar 2025-2026. 

Statul român cu o mână dă și cu alta ia

Cursurile de perfecționare avizate de Ministerul Educației și Cercetării sunt organizate într-o proporție covârșitoare, dacă ne referim la învățământul preuniversitar, de Casa Corpului Didactic, o instituție publică și conexă ministerului. Practic, grosul banilor alocați de Comisia Europeană se întorc, într-un fel sau altul, tot în buzunarele statului. Restul se va duce către diferite fundații, asociații și ONG-uri. 

Casa Corpului Didactic funcționează la nivelul fiecărui județ și al municipiului București și oferă cadrelor didactice diferite programe de dezvoltare profesională, cu scopul de a actualiza și de a perfecționa competențele profesorilor. Această instituție oferă consultanță managerială și didactică, resurse bibliotecare, sprijină promovarea inovației și a reformelor în educație prin diverse proiecte. 

Cât despre programele de formare profesională destinate profesorilor universitari, acestea vor fi organizate de universitățile de stat a căror vistierie, la fel ca și în cazul Casei Corpului Didactic, se va umple cu sume considerabile din bani europeni.

Numărul aproximativ al profesorilor care vor încasa prima de carieră didactică este de 267.000. Cum fiecare dintre aceștia va fi obligat să cheltuiască cel puțin 975 de lei pe formare profesională, suma totală care ar urma să intre pe piața cursurilor de formare ajunge la 260,3 milioane de lei. Asta înseamnă peste 52 de milioane de euro care trebuie cheltuiți în această vară.

Ce cursuri pot accesa profesorii și cine le organizează

Printre cursurile acreditate de Ministerul Educației se numără: pedagogie digitală, abilitare curriculară pentru educație timpurie, managementul situațiilor de bullying în unitățile școlare, învățare prin teste sumative, integrarea și incluziunea școlară etc. Iată, mai jos, lista cursurilor de pregătire profesională acreditate și avizate de Ministerul Educației și Cercetării în vederea utilizării primei de carieră didactică și cine le organizează.

Loading…

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Loading…

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Ordonanța de Urgență mai prevede un aspect: listele cursurilor de pregătire profesională avizate sau acreditate precum și listele furnizorilor pot fi actualizate pe durata desfășurării proiectului. Cu alte cuvinte, aceste liste vor rămâne deschise pentru noi furnizori de servicii. Având în vedere că la mijloc sunt zeci de milioane de euro, cel mai probabil numărul acestora va crește.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE