Un cântăreț celebru de la noi dezvăluie: ”Frecam wc-uri cu periuţa de dinţi”

El spune că a fost pedepsit pentru că a sărit gardul pentru a cânta, însă spune că stagiul militar l-a ajutat și l-a învățat multe.

”Eram la oaste la Buzău şi mă săturasem să tot iau bobârnace că săream gardul. Îmi amintesc că avem un caporal, Deliu, nu am să-l uit cât voi trăi, de la Craiova, un oltean foarte hotărât. Eu am sărit gardul, m-am dus şi am cântat la Flacăra (n.r. – cenaclul) şi dimineaţă eram acolo la program. Nu mi-a dat prin cap că o să apară revista. A apărut revista cu poza mea acolo. Ăsta atât m-a aşteptat dimineaţa. Avea revista în mână, o bătea de palmă şi zicea: ”Eee, au venit artiştii. Să vedem ce mai avem pe la sectoare”. Şi frecam la wc-uri cu periuţa de dinţi”, a povestit amuzat artistul, la Antena Stars.

INFO

Nicu Alifantis, născut la 31 mai 1954, la Brăila din părinți greco-macedonieni și a debutat scenic în anul 1973. Este angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila și devine destul de cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord îi editează primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. În același an se înscrie în ATM.

După armată devine membru al Cenaclului Flacăra, condus de poetul Adrian Paunescu, și participă la majoritatea „întâmplărilor artistice”, melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord în 1977 și, respectiv, în 1978. În 1983, la apariția triplului LP care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album, figurând cu trei piese.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Între 1973 și 2002 a susținut 4.036 concerte.

În 1995 fondează grupul Alifantis & Zan, ca trupă de studio pentru albumul său Voiaj. În 1996, după înregistrarea albumului Nichita, Zan devine o trupă de proiecte din care mai fac parte: Virgil Popescu (chitară bas, voce), Sorin Voinea (claviaturi, voce), Răzvan Mirică (chitară electrică și acustică, sitar, mandolină, voce), Relu Bițulescu (tobe, percuție).

În aprilie 1999 înființează Fundația Nicu Alifantis cu scopul de a promova „proiecte artistice în care valoarea, forța și autenticitatea vor fi primordiale”.

Urmărește-ne pe Google News