”Scarmănă” lână pentru plăpumi și o face cu pasiune, deși este un meșteșug pe cale de dispariție

Micul atelier pentru dărăcitul lânii se află în apropierea autogării din Galați, pe strada Dogăriei, în curtea casei familiei Cameliei, singura care se mai îndeletniceşte cu acest vechi meşteşug. Este primitoare cu cei care sună la poarta casei şi, în timp ce deschide uşa atelierului, vorbeşte despre dărăcitul lânii cu foarte multă pasiune, meșteșug dobândit de la socrul şi soţul său, care nu mai sunt în viață.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

„Dărăcitul este scărmănatul lânii pentru plăpumi în general, dar nu neaparat lână, scărmănăm chiar și deșeuri textile, folosite pentru tapițerii, mergem în paralel. În darac se pune lâna care e scărmănătă și poate fi folosită pentru plăpumi. De la începutul anilor ’90 am pornit, am moștenit de la socrul meu această meserie, a preluat soțul și apoi, în anul 2000, ne-am mutat aici. Soțul era șofer, iar eu vânzătoare, dar nevoia te învață și altceva. Soțul nu mai este, am rămas numai eu și este mai greu, deşi nu prea mai sunt clienţi”, spune, cu un uşor oftat, Camelia Isac.

Pasionați de gastronomie, copiii săi au preferat să deschidă un restaurant

Camelia Isac este, totuşi, mulţumită că îi sunt foarte aproape cei doi copii ai săi, un băiat de 22 de ani şi o fată de 26 de ani, dar şi ginerele, chiar dacă niciunul dintre ei nu a vrut să îmbrăţişeze această meserie. Au preferat să-şi deschidă, chiar lângă atelier, la stradă, propria afacere: un restaurant, fiind pasionaţi de gastronomie.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Copiii au un restaurat în față, unde aveam dăracul mai mare, dar acum mi-am restrâns spațiul. Sunt bucătari, iar eu am grijă de nepoţel. Copiii nici gând să se ocupe de așa ceva, dar când erau mici veneau în atelier și ne mai ajutau, chiar ne țineau locul când aveam multă treabă. De când au mai crescut, nu i-a mai interesat. Îi înţeleg”, spune resemnată femeia.

La început, povesteşte ea, foarte mulţi oameni veneau la atelierul pe care îl avea împreună cu soţul, la gară, la doar câteva sute de metri de actuala locuinţă.

::placeholdeR–>

„Iniţial, aveam dăracul la gară, care nu e departe, și acolo era mai ușor pentru oamenii care veneau de la ţară. Coborau din tren, dărăceau și apoi plecau înapoi tot cu trenul. Erau alte vremuri”, spune femeia.

Cândva cu greu făcea față comenzilor

Pe atunci, familia Isac făcea faţă cu greu comenzilor pentru dărăcitul lânii deoarece plăpumile din lână sau saltelele erau la mare căutare, astfel încât cu greu se puteau face programări la atelier.

„Pe vremuri, veneau mulți, dărăceam pentru vânzare, pentru industrie melană și aveam vinerea zi programată numai pentru cei care veneau cu lână pentru plăpumi și nu făceam față. Făceam şi saltele pentru spitale, pușcării, șantiere, prin anul 2005, Murfatlarul a făcut pentru muncitori. Dărăceam deşeurile textile pentru că din acestea se fac paturile bune, tapiţeriile paturilor, nu din burete care acum care e de slabă calitate. Era cu programări şi aveam mulţi clienţi”,  afirmă femeia în timp ce faţa i se luminează la amintirea acelor vremuri.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Cu timpul însă, oamenii şi-au pierdut interesul faţă de plăpumile din lână, iar comenzile au scăzut, astfel că, spune ea cu amărăciune în glas, într-o lună abia dacă îi mai trec pragul atelierului doi clienţi, şi asta deoarece foarte mulţi preferă să îşi cumpere pilote de la magazin, în locul să-şi facă plăpumi din lână.

„Nu prea mai vine lumea, mă mai caută prin telefon și fac programări. Sunt cam singura acum care mă ocup în zonă de așa ceva, mă sună și de la Constanța, că nu au în zonă dărac și vor să facă plăpumi. Şi de la Tulcea mă sună. Sunt persoane fizice, nu mai e vorba de firme. Dar sunt puţini, Vor să toarcă lâna sau să facă plăpumi. Acum mai vin unu-doi pe lună, cam așa, dar este și frig acum, știți vorba – omul gospodar își face vara sanie și iarna car. Acum sunt la modă pilotele și oamenii tot au renunțat la plăpumi făcute din lână. Nu se mai chinuiesc să dărăcească lâna, să o spele, în primul rând, și apoi să dea bani și la dărăcit. Așa le este mai ușor să meargă la magazin, iau pilota și gata, au scăpat. Am fost sunată și de la Brașov, dar mai mult costă transportul decât dărăcitul, care este 5 lei de kilogram și să vii de la 300 de kilometri nu se merită”, spune cu tristeţe femeia.

O plapumă bună nu se compară cu o pilotă luată din magazin

„Există clar diferențe din punct de vedere al calității. Plapuma din lână ține mai bine de cald, e un produs natural. Apoi şi acesta e un motiv pentru care nu vin mulți, pentru că plăpumile din lână rezistă. Peste vreo 20 de ani poate mai vin, nu pot spune așadar că avem clienți fideli”.

Îndrăgeşte foarte mult această meserie şi foarte sigură pe ea porneşte maşina de dărăcit veche în care pune o mână de lână neprelucrată. Odată pornită, maşinăria este zgomotoasă şi scoate mult praf, dar femeia s-a obişnuit cu asta de atâţia amar de ani. Ea se teme totuși că într-o zi maşina veche nu va mai putea porni şi nu se va mai găsi nimeni dispus să o repare.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„E foarte  veche, are peste 20 de ani numai de când e la noi, dar e mai veche de-atât. Trebuie unsă periodic, reparată şi mă gândesc că într-o zi nu va mai şti nimeni să o repare pentru că e foarte veche. Este și mult praf de inhalat, nu e ceva atractiv, dar pe mine nu mă deranjează „,  mai spune femeia.

Îi place foarte mult ceea ce face şi spune că nu va renunţa să se ocupe de dărăcitul lânii atât timp cât o vor ţine puterile, din dorinţa de a păstra această tradiţie.

„Îmi place ceea ce fac, este o moștenire și, chiar dacă nu merge, nu contează pentru mine. Lucrez când se poate…am această mașină care nu îmi cere de mâncare, stă aici în atelier. O ţin mai mult ca să păstrez o tradiție. Am şi o maşină de cusut veche de 70 de ani, moştenită. Este uşor să arunci ce e vechi la gunoi, dar e mai greu de făcut și de păstrat”, încheie femeia.

Citește și:

VIDEO | O fată de culoare îmbrăcată în costum popular, imaginea României pentru Centenar. ICR Londra a retras clipul de pe Facebook, din cauza mesajelor naționalist

Urmărește-ne pe Google News