Domnule Tanczos Barna, e aberant să pretindeți că ați învins Mafia lemnului!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o intervenție televizată la Digi 24, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tanczos Barna, a încercat duminică să minimalizeze amploarea tăierilor ilegale de păduri, calificând ca fiind „aberante” concluziile rapoartelor unor ong-uri de mediu. Cu toate că, în special în urma presiunii civice, în ultimii ani s-au luat măsuri antihoție care au început să producă efecte, destructurarea rețelelor de crimă organizată din domeniul tăierilor ilegale de păduri e departe, susține fostul senator și actualul membru USR și activist de mediu Mihai Goțiu, într-un comentariu publicat pe Libertatea.
Cuprins:
Marile dosare penale „istorice” legate de tăieri ilegale de păduri se prescriu ori se clasează, în timp ce acțiunile Gărzilor Forestiere, ale polițiștilor și procurorilor vizează doar o mică parte din fenomen. Lipsa unor mari dosare pentru tăieri ilegale nu înseamnă că tăierile ilegale au ajuns să fie ținute sub control, ci doar că lipsește voința politică majoritară de a înființa o structură specializată în combaterea infracțiunilor de mediu, care să ia urma și să lupte cu rețelele de tip mafiot. Cazurile încheiate cu confiscări de TIR-uri și/sau material lemnos, amenzi și mici dosare penale – chiar cele pe care le invocă domnul ministru – demonstrează, de fapt, că ne aflăm în fața unor rețele mult mai extinse.
Prejudicii uriașe și tupeu mafiot
Să luăm câteva cazuri. În urma unor acțiuni de control întinse pe aproape trei luni (martie – mai 2022), Garda Forestieră Suceava a anunțat, săptămâna trecută, că a descoperit 1.420 metri cubi de material lemnos, fără proveniență legală, în curtea unui singur operator economic. Comparând datele din SUMAL 2.0 (sistemul de monitorizare a provenienței și trasabilității materialului lemnos), inspectorii Gărzii au ajuns la concluzia că „în schemă” au fost implicați nu mai puțin de 14 operatori economici furnizori, iar avizele de însoțire (false – n.a.) au fost emise din șapte județe, respectiv Suceava, Iași, Botoșani, Bacău, Neamț, Harghita și Mureș.
S-au aplicat patru sancțiuni contravenționale în valoare totală de 66.000 de lei, iar întreaga cantitate de material lemnos, în valoare de 213.800 de lei, a fost confiscată valoric. În acest caz, Poliția Economică ar face și cercetări penale (sursa aici). Vi se pare mult ori că s-a ajuns cu adevărat la cei care au inventat schema asta? Și de unde s-a tăiat, de fapt, lemnul care a ajuns în curtea respectivei firme?
La începutul lunii mai, mai multe camere video amplasate pe drumuri forestiere de către Direcția Silvică Mureș au fost distruse (acoperite cu vopsea sau furate). Inițiativa amplasării lor a fost luată (în premieră pentru o direcție silvică din țară) de către șeful instituției, Ilie Covrig, cunoscut opiniei publice în special din investigațiile Recorder, după ce și-a asumat, curajos, în ultimii ani, să înfrunte sistemul din interior.
Cu privire la tăierile ilegale din județul Mureș am depus, la rândul meu, mai multe sesizări oficiale, care au dus la investigații ale Corpului de control al ministerului, ale Gărzii Forestiere Brașov, dar și la deschiderea unui dosar de cercetare penală de către DNA Mureș, la sfârșitul anului 2020. Mai multe firme care exploatau lemnul în zonă au rămas, după controale, fără certificatele de atestare Cu toate acestea, absolut hilar, primarul localității Răstolița, Marius Lircă, susține, în declarații de presă, că de vină pentru distrugerea și furtul camerelor video ar fi „cu precădere o categorie de cetățeni defavorizați social” (!). Crede cineva o asemenea explicație?
La sfârșitul lunii aprilie, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv, la 17 ani și 4 luni de închisoare, pe ucigașul pădurarului Liviu Pop. Crima a avut loc în noiembrie 2019, după ce pădurarul l-a surprins în pădure, cu o căruță de lemn furat. Complicele la furt (inițial numărul suspecților fiind chiar de trei) nu apare, însă, în dosar cu vreo condamnare.
Ion Tabugan, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin (și fost deputat mai multe mandate, sub umbrela mai multor partide), a fost trimis, în cele din urmă, în judecată, la sfârșitul lunii mai. Însă într-un dosar legat de devalizarea stațiunii Băile Herculane (alături de alți 34 de inculpați), nicidecum în numeroasele dosare privitoare la tăierile din județul care administrează cea mai mare suprafață de pădure publică din țară. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tanczos Barna, l-a schimbat din funcție pe directorul Gărzii Forestiere Timișoara, după ce instituția a efectuat mai multe controale, încheiate cu sancțiuni contravenționale și dosare de cercetare penală, în ocoalele silvice din subordinea lui Ion Tabugan.
Nota bene: La începutul acestui an, șeful Ocolului Silvic Bozovici (din cadrul DS Caraș-Severin), Ioan Șerengău, a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției, pentru dare de mită, după ce, la începutul anului 2021, a încercat să-i „cumpere” pe inspectorii Gărzii Forestiere Timișoara, pentru a închide ochii la furturile din pădurile pe care le gestionează. Atenție: acordul privește doar infracțiunea de dare de mită, nu și faptele legate de tăierile de păduri pentru care a dat mita!
Și în acest an, și anul trecut (după modificările Codului Silvic din 2020) au fost confiscate mai multe camioane și au fost deschise dosare de cercetare penală pentru transport ilegal de material lemnos.
De fiecare dată, însă, dosarele îi vizează doar pe conducătorii auto, nu și pe patronii firmelor de transport și/sau exploatare a lemnului, silvicii și alți administratori din pădurile cărora pleacă lemnul ori patronii firmelor de prelucrare în curtea cărora ajunge lemnul.
Cade plevușca, rețelele rămân
Ce ne spun toate aceste cazuri (enumerate mai sus doar cu titlu exemplificativ)? Partea plină a paharului arată că modificările antihoție din Codul Silvic, implementarea SUMAL 2.0 (încă incomplet, totuși), instalarea de camere video pe drumurile forestiere ori redarea dreptului Gărzilor Forestiere de a solicita retragerea certificatelor de atestare a firmelor forestiere care taie ilegal păduri încurcă destul de serios Mafia lemnului. Sunt lucruri obținute cu greu, în urma unor mobilizări civice importante și de durată, a implicării ong-urilor și a activiștilor de mediu și cu sprijin din partea Comisiei Europene, care a deschis proceduri de infringement împotriva României din cauza tăierilor ilegale de păduri.
Partea goală a paharului ne arată, însă, că măsurile coercitive îi ating cu greu pe cei aflați în vârful lanțului trofic al distrugerii pădurilor din România. Când în curtea unui singur operator economic ajunge lemn care ar proveni din 7 (șapte) județe, când ai 14 firme implicate în operațiunile de falsificare a avizelor, e evident că suntem în fața unei rețele de criminalitate organizată cu zeci de persoane (de la silvicii din pădurile cărora pleacă, în realitate, lemnul tăiat ilegal, la complici din instituții de control, la patroni și angajați din firme de transport și/sau exploatare, precum și la patroni și angajați ai firmelor de prelucrare primară, cel puțin).
O amendă de 13.000 de euro și confiscarea de material lemnos de 42.000-43.000 de euro (sancțiunile din cazul de la Suceava) sunt o simplă pișcătură de purice, ba chiar pot părea sfidătoare dacă se reduc doar la atât. Dacă cele 14 firme își împart paguba, ar veni o cotă parte de aproximativ 3.200 de euro/firmă. Adică, mai puțin decât valoarea lemnului unui singur transport ilegal!
La fel de sfidătoare e declarația primarului din Răstolița (atenție, a primarului, nu a vreunui angajat silvic cu musca pe căciulă), care pretinde că „o categorie de cetățeni vulnerabili social” ar fi responsabilă de datul cu vopsea peste camerele video amplasate într-o zonă cu antecedente majore legate de tăierile ilegale de păduri.
În acest context, declarațiile făcute la sfârșitul săptămânii trecute de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tanczos Barna, cum că fenomenul tăierilor ilegale de păduri s-ar fi redus drastic, comparativ cu amploarea fenomenului din urmă cu 5 sau 10 ani, sunt cel puțin hazardate. Ține de comunicarea politică să anunți victorii (nota bene: nu ale domnului ministru, că nu a fost printre cei care să lupte, prin 2019-2020, pentru măsurile ale căror efecte le laudă acum - legislația înăsprită, pedepsele majorate, incriminarea tăierilor și introducerea SUMAL 2.0) și tot de comunicarea politică ține și transmiterea mesajelor de genul „situația e sub control”.
De ce se opune ministrul înființării „DNA-ului pădurilor”
Dar nu, fenomenul tăierilor ilegale de păduri e departe de a fi ținut sub control, în ciuda progreselor făcute. Și nu va ajunge să fie ținut sub control până când sancțiunile (penale și financiare) nu ajung la capetele hidrei. Iar acest lucru nu se va întâmpla atâta timp cât una dintre cele mai importante măsuri pentru combaterea Mafiei pădurilor, înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM, sau „DNA-ul pădurilor”, cum a fost preluată inițiativa în mass-media), nu va fi deblocată.
Propunerea legislativă a fost adoptată, inițial, pe 16 iunie 2020, în Senat (cameră decizională) cu 119 voturi „pentru” și 11 abțineri. Cei care s-au abținut au fost senatorii UDMR, care au acuzat legea că ar fi „populistă” și că soluția pentru a combate criminalitatea de mediu ar fi „eficientizarea activității Parchetelor”. Poziția UDMR a fost exprimată chiar de actualul ministru al mediului, apelor și pădurilor, Tanczos Barna: „A decide în Parlament, sub presiunea populismului, împotriva recomandărilor formulate de CSM, cred că ar fi o greșeală. Grupul UDMR din Senat se va abţine, așa cum s-a abținut și grupul UDMR din Camera Deputaților. Considerăm că problema poate fi rezolvată prin eficientizarea activității Parchetelor, acele specializări ale procurorilor în domeniul protecției mediului în lupta împotriva criminalității", a susținut atunci, în plen, senatorul UDMR, acum și ministru al mediului.
S-a eficientizat între timp activitatea Parchetelor în domeniul infracționalității de mediu? S-a „eficientizat” de s-a frânt. Cercetările penale din domeniu se rezumă la mici „peștișori” executanți, în ciuda evidențelor clare că în spatele camioanelor confiscate, a dosarelor penale pentru conducătorii auto, a amenzilor și a confiscărilor de lemn ajuns ilegal în depozite se află rețele extinse de criminalitate organizată. Iar aceste rețele nu pot fi combătute decât de o structură de procurori și polițiști specializați în combaterea infracțiunilor de mediu, care doar cu asta se ocupă. În caz contrar, prescrierea faptelor și/sau clasarea dosarelor penale legate de tăierile ilegale vor continua să revolte opinia publică, ba chiar și pe domnul ministru Tanczos Barna...
După un an și jumătate de la afirmațiile din Senat, din iunie 2020, domnul ministru a devenit, dintr-odată, la începutul acestui an, revoltat de... lipsa de eficiență a procurorilor: „Clasarea unui dosar de o asemenea anvergură pe motivul prescrierii faptelor este inacceptabil pentru noi. Dacă s-a ajuns la acest nivel, dacă s-au documentat, s-au depus dovezi, s-au calculat prejudicii, s-a întocmit un dosar, este inadmisibil ca acest lucru să se termine din acest motiv. Dacă ar fi constatat cineva că nu există fapta, dacă ar fi fost trimis cineva în judecată și ar fi fost achitat, aș fi spus că așa a decis instanța și trebuie să respectăm decizia. Dar nu e cazul”, declara domnul ministru, pentru Andrei Ciurcanu, de la Rise Project, la începutul acestui an.
Ceea ce devenise „inadmisibil” pentru domnul ministru avea legătură cu un dosar cu prejudicii uriașe, evaluate la peste 26 milioane de lei, cauzate de tăieri ilegale masive (peste 250.000 mc de lemn/ 860 de hectare de pădure), din zona Gârda de Sus, din județul Alba.
După 7 ani de cercetări penale, procurorii au propus, în 2021, pentru a doua oră, clasarea dosarului, pe motiv că „faptele nu există” (!!!). Pe 31 mai 2022, judecătorii din Câmpeni au desființat soluția de clasare a procurorilor, arată Andrei Ciurcanu, jurnalistul care a urmărit subiectul în continuare, pe blogul personal.
Motivarea reprezentanților Direcției Silvice Alba (cei care au contestat soluția de clasare) dovedește cât de „implicați” sunt procurorii să cerceteze cazurile de tăieri ilegale de păduri, când le e plin podul de multe alte dosare: „Maniera de soluționare a plângerilor nu face decât să încurajeze fraudarea legii în domeniul silviculturii, cu ușurință trecându-se peste chestiuni primordiale, calificate ca și siguranță națională. (…) Organele de cercetare penală nu au efectuat absolut nicio cercetare în prezenta cauză… nu reiese decât că nu a depus (n.r. - procurorul de caz) nici cea mai mică diligență și nici cel mai mic interes pentru soluționarea prezentei cauze. (…) Organele de cercetare penală s-au limitat la a face o prezentare a istoricului dosarului penal, fără a face nicio verificare. Nu au fost efectuate cercetări la fața locului” (sursa, aici).
Strategia de respingere definitivă a „DNA-ului pădurilor”
Acesta este doar unul dintre multele exemple (și doar din domeniul tăierilor ilegale de păduri din întregul ansamblu al infracționalității de mediu) care arată că actualii procurori și polițiști judiciari au o eficiență minimă în domeniu, din cauze multiple: lipsa specializării (implicit, lipsa de înțelegere a specificității domeniului), faptul că activitatea lor e evaluată la modul general, pentru toate dosarele pe care le au în lucru, fapt care face ca și cele legate de mediu să treacă neobservate dacă nu sunt finalizate ori sunt finalizate aberant, lipsa de disponibilitate de a face cercetări pe teren etc. Iar faptul că „eficientizarea activității Parchetelor” nu este o soluție era previzibil în 2020, după ce așa-zisa rețea informală de procurori de mediu, inițiată de fostul ministru al justiției Cătălin Predoiu, în 2018, s-a dovedit a fi un eșec total, tot ce a produs fiind niște rapoarte peste care s-a pus rapid praful.
Deși legea de înființare a „DNA-ului pădurilor” a fost adoptată în iunie 2020, câteva luni mai târziu a fost blocată de Guvernul Orban la CCR, pe un motiv procedural străveziu: că Parlamentul n-ar fi solicitat Guvernului fișa fiscală (de parcă Guvernul n-ar fi avut posibilitatea să o trimită, oricum, voluntar!). Reaua-credință s-a dovedit definitiv luna trecută. După decizia CCR, legea de înființare a „DNA-ului pădurilor” s-a întors în Parlament, unde a fost ținută „în sertare” mai bine de un an și jumătate. Luna trecută, a fost pusă, în sfârșit, pe ordinea de zi a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, unde parlamentarii USR au propus solicitarea respectivei fișe fiscale, pentru ca procedura să fie îndeplinită, iar motivul de blocaj să fie înlăturat. Votul împotriva acestei solicitări demonstrează, însă, că actuala majoritate parlamentară se opune, în fapt, înființării unei structuri specializate de luptă împotriva infracționalității de mediu, inclusiv a tăierilor ilegale.
Astfel, domnul ministru Tanczos Barna va continua să meargă la televiziuni și să pretindă că „problema s-a rezolvat”, lăudându-se cu prinderea plevuștii, a micilor peștișori (și aceia, pe munca altora), după care se va declara revoltat că marile dosare de tăieri ilegale se prescriu ori se clasează.
Și va ignora că nimeni nu deranjează cu adevărat marile rețele din domeniul tăierilor ilegale de păduri care activează în continuare (pe principiul „dacă nu avem dosare, nu există”).
„E inadmisibil”, va declara, supărat, domnul ministru, în vreme ce inadmisibil, cu adevărat, e să te faci că nu înțelegi că niște șoferi de camion nu au cum să taie singuri lemnul din pădure, să-l încarce singuri în TIR-uri, să emită avize false (ori să plece pe traseu, sfidător, fără niciun aviz), să distrugă camerele video din păduri, să prelucreze primar lemnul, în depozite ori microîntreprinderi, să-l expedieze, apoi, mai departe, cu alte avize false. E cu adevărat inadmisibil să ajungi ministru și să nu înțelegi că toate acestea arată că ne aflăm în fața unor structuri extinse de criminalitate organizată și e inadmisibil să te aștepți ca aceste rețele să fie destructurate de la sine, fără o structură antimafia specializată în infracționalitatea de mediu.
În fine, ar fi mai mult decât inadmisibil ca domnul ministru să înțeleagă toate acestea, iar declarațiile făcute despre diminuarea tăierilor ilegale de păduri să nu aibă doar scopul promovării activității personale, ci să inducă ideea că „problema tăierilor ilegale s-a rezolvat, nu mai avem nevoie de «DNA-ul pădurilor»”.
***
Precizare: în cadrul dezbaterilor despre înființarea „DNA-ului pădurilor” s-a tot adus în discuție costul pentru bugetul public al unei asemenea structuri. O singură cifră ar fi suficientă pentru a închide această discuție: 6 miliarde de euro sunt pierderile anuale cauzate de tăierile ilegale de păduri, conform Raportului de țară al Comisiei Europene pentru România. Asta fără a aduce în discuție costurile sociale de sănătate cauzate de poluare, care trec de zeci de miliarde de euro. Tot anual.
Foto: Agerpres
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
