Abia după ce și unul, și celălalt își vor fi comunicat noile poziții (cu talentul pe care trebuie să li-l recunoaștem amândorura) vom ști ce rămâne și ce dispare din constructele politice cu care au ținut sub presiune regiunea și lumea.

Abia după conferința de presă comună din 29 decembrie – dacă nu vor  refuza să răspundă întrebărilor presei, cum au făcut-o la întrevederea de la Casa Albă din 7 iulie – vom putea vedea limpede și în zarea lui 2026. 

Între timp, atât în Gaza, cât și în Cisiordania, guvernul de extremă-dreapta de la Ierusalim precipită lucrurile într-o direcție care nu pare a coincide cu planul lui Trump.

Odată bunăvoința statelor din zonă asigurată, destinul Orientului Mijlociu depinde doar de doi oameni.

Nu există personalități mai diferite decât Trump și Netanyahu.

Cel dintâi, Magicianul din Biroul Oval, păstrează încă un strop de candoare și când își ia visele drept realitate, și când are pretenția de a i se celebra eșecurile. Regele Bibiahu (una dintre poreclele cele mai simpatice cu care l-a gratulat presa israeliană în cursul lungii sale domnii) e de un realism atât de bine controlat de carismă, încât poate face zilnic naveta spre suprarealism fără să bage mai nimeni de seamă. Cunoaște realitățile din regiune și de pretutindeni, cum nu va avea niciodată răbdarea să le cunoască „geniul stabil” de la Washington.

Regele Bibiahu se pregătește să „boteze” terenul de golf care urmează să se construiască la Lod (orășel biblic, situat la 15 kilomdetri sud-est de Tel Aviv) cu nunele campionului Trump. Premierul Israelului nu joacă golf, deși în Cesareea, în vecinătatea reședinței sale, are un superb teren cu 18 găuri. Jocul pe care îl stăpânește cel mai bine este șahul feeric – tipic oriental. Nu cu cai, ci cu cămile, cu câte piese dorește, pe care le mișcă după cum îl ghidează inspirația, având voie să trișeze, dacă nu se poate abține. Important e că, atunci când pierde, oricum câștigă.

Rămâne de văzut ce își vor comunica, în auzul tuturor, peste numai șase zile, cei doi jucători. Vom vedea abia anul viitor și ce dorințe nemărturisite public i-au lăsat Celui de Sus, închipuindu-și că sunt nu la Mar-A-Lago, ci în fața Zidului de Apus…

… În vechea Cetate a Ierusalimului, pe latura de vest a Muntelui Templului, se află Zidul de Apus, Zidul Plângerii (cum îl știm noi) –  „Căsuța poștală a lui Dumnezeu”, cum genial i se mai spune prin părțile locului. (Îți scrii pe un bilețel o dorință și o strecori între pietrele zidului). Nu ni s-a dezvăluit ce dorință și-a pus Trump, în mai 2017, în primul mandat, când a fost acolo. Nu știm nici dacă – în cazul în care doi mari oameni îi transmit lui Dumnezeu, în același timp, două dorințe contradictorii – vor fi îndeplinite amândouă. Sau doar una dintre ele. Sau niciuna.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.
ABONEAZĂ-TE Cristi Rogozanu
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.