Rămas bun, dragă domnule Mircea Coșea!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Am fost și sunt extrem de îndurerat de vestea dispariției domnului profesor Mircea Coșea. Deși avea 83 de ani, nu mi-am închipuit niciodată momentul, văzându-l permanent activ, lucid și cu unele dintre cele mai pertinente analize economice, chiar și în ultimele zile de viață.
De altfel, în această linie a fost și ultimul mesaj pe care i l-am transmis, în iunie 2025, când împlinea 83 de ani: „La mulți ani domnule Coșea și multă putere în continuare! Apreciez enorm fiecare intervenție a dumneavoastră la TV, vă admir puterea de muncă și verticalitatea!”. Mi-a răspuns, aproape instantaneu: „Mulțumesc mult, dragă domnule Soviani. Cu drag și admirație ca întotdeauna”.
Eu mulțumesc, dragă domnule Coșea
Vă mulțumesc în numele meu și al publicului nostru interesat de economie, alături de care ați fost permanent în ultimii 25 de ani, de când vă cunosc și de când am realizat prima emisiune împreună.
L-am cunoscut pe domnul Coșea, față în față, în ianuarie 2000. Eu eram tânăr jurnalist la Tele 7abc și realizam emisiunea economică zilnică, în direct, și cu invitat – „Economic abc”. Domnia sa era fost ministru al privatizării, iar primul subiect pe care l-am abordat a fost privatizarea făcută la acel moment de Fondul Proprietății de Stat (FPS), și desigur discuțiile despre buget, despre care încă de atunci susțineați că „nu trebuie privit ca un instrument contabil, ci ca un proiect multi-anual”. E valabil și acum, în 2025, când avem câte o rectificare bugetară în fiecare lună iar rațiunea majorărilor de taxe este că „nu avem bani”?
România era în acel an în criza amplificată și perpetuată de Convenția Democrată, de Emil Constantinescu și de cei „15.000 de specialiști” – nu știam atunci că Nicușor Dan era unul dintre ei.
Leul se depreciase în lunile acelea enorm față de dolar, iar Mugur Isărescu abia fusese strecurat premier „tehnocrat” al României, și foarte puțini îi spuneau atunci, în anul 2000, pe „poreclă”: „Manole”.
În acel an domnul Isărescu țintea o inflație de 54%, situație în care ajunsese România după privatizările CDR și după ce domnul guvernator BNR veghease personal la supravegherea prin prăbușire a băncilor, dar mai ales, în opinia mea, la distrugerea BANCOREX.
Odată distrus BANCOREX (finanțatorul economiei naționale), economia rămânând nefinanțată, respectivii s-au gândit să vândă pe nimic (cum altfel, din moment ce nimiciseră finanțatorul?). Am analizat de multe ori, în cele peste 50 de emisiuni realizate cu domnul Coșea, privatizările pe nimic: de la SIDEX și sistem bancar (inclusiv BCR – fără reevaluare de active), până la Petrom, Petromidia, ALRO etc.
În ultimul interviu pe care l-am luat domnului Coșea (în 2022, pentru un proiect în derulare, la care încă lucrez), mi-a explicat și despre rolul activ al SRI, în privatizare – o bucățică puteți vedea aici, rol pe care l-a văzut în perioada în care domnia sa se ocupa de privatizare. Dar cine o făcea și către cine? În același interviu mi-a dat și definiția unor oameni de afaceri români, apăruți „din spuma mării”, cu niște „valize de bani de nu se știe de unde”, și pe care îi numea „minioligarhi”. Greu să găsești o definiție și o descriere mai bună a multora dintre beneficiarii privatizărilor din România...
„Statul capturat”.
Interviul urmează să îl valorific pe deplin, așa că domnul Mircea Coșea va mai apărea în spațiul public, cu analize nedifuzate vreodată.
Dar până la valorificarea pe deplin, mărturisesc că două emisiuni mi-au rămas însă puternic întipărite în minte, dintre cele de referință realizate cu domnul Mircea Coșea: cea din anul 2003 – „Economia în 60 de minute” de la B1TV – realizată după ce România fusese invitată să adere la NATO (aderare efectivă în 2004).
L-am întrebat atunci, în 2003, pe domnul Coșea – de ce a ratat România aderarea la NATO la summit-ul de la Madrid din 1997 (summit la care au fost invitate să adere Cehia, Ungaria și Polonia, iar România a fost respinsă).
„Pentru că România este un stat capturat”, mi-a răspuns domnul Coșea. „Cum așa? Capturat de către cine?”, l-am întrebat. „Capturat de corupți”, mi-a răspuns.
Am rememorat acea emisiune, mult timp mai târziu, într-o emisiune din octombrie 2021, tot la B1TV, unde am fost prezenți împreună. Și am avut și un scurt schimb de mesaje (foto):
Puțin timp după aceea am realizat și interviul din martie 2022, despre care v-am amintit.
Și până la definitivarea și integrarea interviului în proiectul despre care vă vorbeam, îmi revine vibrant în minte o emisiune de referință, la care am participat și eu și domnul Coșea, în decembrie 2015.
Vorbeam despre distrugerea BANCOREX, cum putea fi prevenită distrugerea finanțatorului economiei naționale (care atrăgea resurse financiare atunci când nimeni nu dorea sau nu putea finanța economia națională), cum au fost sesizate din timp autoritățile statului despre puciul de bancă de la BANCOREX și despre deznodământul „privatizării” BCR – fără reevaluare de active, și prin urmare, la un preț subapreciat. Câteva nume din Comisia de Privatizare? Poate vă spune ceva: Sebastian Vlădescu, Adrian Videanu, etc... Fragmente din emisiune și subiectul în sine, pot fi vizualizate AICI.
În emisiune am mai realizat încă o calitate excepțională a domnului Coșea, pe lângă cea de excelent analist al fenomenelor economice și, așa cum am arătat mai sus, și capacitatea de a explica cu mult înainte, ceva ce marea masa a populației realizează mult mai târziu.
Domnul Coșea, când nu analiza excepțional evoluțiile economice, știa să pună și cele mai bune întrebări. Precum: „Lista asta – nu au făcut reevaluarea că nu au știut că trebuie? Sau pentru că au avut un interes?” (minutul 13.49). Și apoi am continuat împreună cu domnul Coșea cu demonstrația unui posibil interes, dar despre cum a stat de șase BNR la externalizarea la 5% din valoare a creditelor „neperformante”. Către cine?
Am înțeles atunci, după calitățile la vedere ale apelanților dar și din tonul telefoanelor primite imediat după acea emisiune – gen „de ce te bagi tu în asta?”, că domnul Coșea mai avea o calitate: curajul.
Rămas bun, dragă domnule Coșea!
Acum ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, domnule profesor Mircea Coșea. „Dragă” era apelativul pe care îl foloseați cel mai des și e primul care îmi vine în minte.
Ați format generații prin cunoaștere, rigoare și dedicare. Personal, vă mulțumesc din suflet pentru inspirație și pentru exemplul de profesionist curajos al analizei economice. În limbaj simplu, pe înțelesul tuturor. Exemplu care îmi va rămâne tot timpul în memorie.
