Toleranță zero, controale 0,0001%! De 9 ani, Liga Profesionistă de Fotbal n-a mai solicitat niciun control doping! ANAD a făcut 17
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) a făcut 17 controale doping anul trecut, adică la numai 0,00017% din numărul jucătorilor legitimați!Arestat în SUA, pentru posesie de marijuana, atacantul camerunez Anatole Abang era bănuit că se droghează când juca la Astra (2017-2018, 26 de meciuri, 5 goluri marcate), însă nu avea nici o grijă. "În 2017 și 2018, nu s-a efectuat nici un control antidoping, așa că nu risca nimic", afirmă cei de la Giurgiu.LPF n-a comandat vreun control antidoping la Liga 1 în ultimii 9 ani!Într-un răspuns pentru Libertatea, întrebată când s-a făcut ultimul control la Liga 1 solicitat de LPF, Agenția Națională Anti-Doping a răspuns: "Ultima solicitare a Ligii pentru efectuarea de teste asupra fotbaliștilor din prima ligă din România e din 2010. De atunci nu mai funcționează nici un protocol de colaborare cu LPF! Acum nouă ani au fost solicitate și efectuate 72 de testări"."În 2018, s-au efectuat 17 controale doping la disciplina fotbal, toate negative. Toate au fost realizate la inițiativa ANAD, în conformitate cu planul de testare al agenției", ni se transmite.În 2016, România avea, conform FRF, 1.034.320 de fotbaliști, 108.620 de legitimați. La numărul de legitimați, procentul de controale e șocant: 0,00017%! Și dacă ne-am raporta doar la numărul de jucători dintr-un sezon de Liga I (circa 420/ 14 echipe x 30 de jucători), asta ar înseamna doar 4% sportivi controlați.
De vinerea trecută, fostul arbitru Cristi Balaj e noul șef al ANAD, în locul Grațielei Vâjâială."În primul rând, trebuie reținut principiul în baza cărora se realizează controalele/testările doping. Astfel, în cazul de față, potrivit legii, testările asupra fotbaliștilor din Liga I se efectuează nu doar la inițiativa ANAD, ci și la solicitarea federației de resort, a cluburilor sportive ori a Ligii Profesioniste de Fotbal", informează ANAD într-un răspuns detaliat pentru Libertatea.Procedura conform căreia se efectuează testările doping în competiție este reglementată de Standardul Internațional pentru Testare și Investigații și prevăzută în HG nr. 244/2015 privind aprobarea normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping.
Cuprins:
- O probă costă 900 de lei
- "Laboratorul de la București e suspendat, dar lucrăm cu alte laboratoarea acreditate WADA"
- Controale la fiecare meci = 400.000 de euro pe stagiune
- "Ei au buget, să vină, dacă vor, la toate cele 268 de meciuri"
- Planul s-a îndeplinit!
- Cum e la națională și în Cupele Europene
- De la Neaga și Buturugă, la regretatul Baicu!
O probă costă 900 de lei
Prețul pentru recoltarea probelor biologice este reglementat în Ordinul președintelui ANAD nr. 3 din 8.01.2018, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 49 din 18.01.2018. Conform articolului 1, taxa de prelevare a probelor de control doping e de 900 de lei pe probă. De exemplu, la un derby FCSB - Dinamo, pe Arena Națională, recoltarea ar costa 3.600 de lei, dacă se iau câte doi jucători de la fiecare formație.
"Laboratorul de la București e suspendat, dar lucrăm cu alte laboratoarea acreditate WADA"
- Taxa de prelevare a unei probe de control doping crește în funcție de locul desfășurării controlului și de numărul de probe recoltate la locație. De asemenea, se adaugă taxele de interpretare, eventuala probă B etc. "Costul de interpretare diferă de la un laborator de control doping acreditat WADA la altul", notează Agenția.
- "Agenția Națională Anti-Doping nu este suspendată! Laboratorul de Control Doping, instituție independentă de ANAD, este temporar suspendat. Dar nici în acest context nu există vreo problemă de ordin tehnic, întrucât ANAD lucrează cu alte laboratoare acreditate de WADA (Agenția Mondială Anti-Doping)", se completează.
Cheltuielile în cazul unui control antidoping pentru 4 jucători la fiecare meci, pentru întregul sezon de Liga 1 al unui club calificat în play-out, care dispută 40 de partide pe stagiune, ar fi de circa 72.000 de lei (doi jucători/ meci x 40, adică 1.800 de lei x 40 de meciuri), circa 15.400 de euro. La o echipă de play-off costurile pe sezon ar fi în jur de 13.800 de euro.
Controale la fiecare meci = 400.000 de euro pe stagiune
Într-un sezon pe formatul actual sunt 268 de meciuri. Dacă la fiecare joc ar fi control și ar fi doi jucatori de fiecare echipă, costul total ar fi de 964.800 de lei (268 x 3.600 de lei/ meci), circa 205.000 de euro pe stagiune. Cu taxa de interpretare cu tot, prețul pe an s-ar dubla.
- LPF e în ultimul an de contract cu firma care deține drepturile TV și care plătește 27.500.000 de euro pe sezon. Pentru perioada 2014-2019 se plătesc 167.000.000 de euro;
- 3,7 milioane de euro e suma pe care o încasează campioana din Liga 1;
- 1,5 milioane de euro e suma care intră în contul nou-promovatelor în Liga 1
Cum e în alte ligi europeneThe Football Association, in colaborare cu UK Anti-Doping, a efectuat 3.248 de teste pentru fotbalul englez, în 2017, și peste 5.000 de teste, anul trecut.În sezonul 2017-2018 au fost 1.923 de teste - pentru Premier League, 1.109 - pentru Championship, 638 - League One, 610 - League Two. 6 fotbaliști le-au picat.În 2016, Agenția Națională Anti-Doping din Germania (NADA) a efectuat 2.145 de teste (663, după antrenament; 1.482, după meciuri). Conform NADA, anul trecut s-au făcut 249 de controale în 1. Bundesliga doar în afara competiției. 1 din 2 jucători ai celor 18 echipe din primul eșalon a fost testat măcar o dată în sezon. 502 jucători au fost înregistrați în primul eșalon, anul trecut.Agencia Española de Protección de la Salud en el Deporte (AEPSAD) a făcut 972 de controale în sezonul trecut. În Primera au fost 686, 235 în timpul competiției, 451 - în afara acesteia.Din ianuarie 2018, în perspectiva CM 2018, FIFA a cerut 3.985 de controale (1.928 de urină, 1.031 sânge, 1.026 ser). 2.761 de probe au fost colectate neanunțat, 626 au fost făcute la antrenamente sau după meciuri.
"Ei au buget, să vină, dacă vor, la toate cele 268 de meciuri"
"Noi am avut o discuție cu ANAD și pe controalele acelea se plătesc sume mari. Am vrut să facem un protocol prin care ei să vină la 5-6 meciuri într-un sezon, iar dacă ne solicită vreunul dintre cluburi să facem un control, atunci îl cerem, nu e nici o problemă, dar îl plătește clubul. Asta a fost prin 2014-2015, de atunci nu am mai făcut nimic... Doamna Vâjâială spunea că e recomandat să facem patru controale pe meci, dar o probă costă 900 de lei. La un moment dat, prinsesem 24.000 de lei în buget, dar ANAD a zis că sunt prea puține meciuri. Și am zis că, dacă sunt prea puține, nu mai facem deloc! Noi nu vrem controale antidoping, nu le blochează nimeni. Ei au buget pentru asta și au posibilitatea să vină în control inopinat, oricând. Pot să vină și la 268 de meciuri, dacă vor...", a explicat Justin Ștefan, secretar general al LPF.
- "Toleranța e zero față de dopaj, ca și în meciuri trucate. Înainte să sancționăm, suntem foarte interesați să lansăm programe de prevenție" - Justin Ștefan, secretarul general al LPF.
- "Ce sens are să dăm noi, din bugetul nostru, ca să fim controlați! Să vină ANAD-ul dacă vrea controale. Noi, oricum, le trimitem în fiecare vineri programul săptămânal, unde ne antrenăm, unde ne jucăm" - reprezentant club Liga 1.
Planul s-a îndeplinit!
"În perioada 2012-2017 s-au efectuat 1.064 de teste la disciplina fotbal conform planului national de testare al ANAD, solicitărilor Federatiei Române de Fotbal și cluburilor sportive", afirmă Agenția. O medie de 174 de controale pe an.
Cum e la națională și în Cupele Europene
Din 2010, LPF nu a contractat nici un test antidoping pentru meciurile din Liga 1 și Cupa Ligii. Iar șansele ca vreun fotbalist din România care ar consuma ceva să fie depistat e ca el să fie selectat la națională - FRF comandă controale, la meciurile internaționale se fac. Sau să joace la vreo echipă calificată în cupele europene.
De la Neaga și Buturugă, la regretatul Baicu!
În fotbal, majoritatea testelor antidoping se fac doar pe eșantioane de urină și foarte rar, aproape deloc, pe sânge. Fotbalul românesc a avut doar cinci cazuri de dopaj în toată istoria! În 2001, Adrian Neaga și Cristian Buturugă au fost prinși după partida FC Argeș - Rapid, cu primobolam (metenolonă), dar nu au fost sancționați nici măcar o zi. În 2004, Nicolae Grigore a fost depistat pozitiv cu norandrosteron și ținut pe bară 3 luni, iar Iulian Apostol și Adrian Senin au fost obligați să ia o pauză de 6 luni după ce au folosit furosemid. În cazul ultimilor doi, un fost coleg de-al lor, Mihai Baicu, a declarat că el ar fi "completat probele de urină". Baicu a fost suspendat 3 luni. În 2009, mijlocașul deceda din cauza unor probleme cardiace.
