Livetext Război în Iran, ziua 68. SUA și Iranul aproape de un acord istoric: memorandum de o pagină pentru oprirea războiului / Teheranul anunță reluarea tranzitului prin Ormuz

Atacurile aeriene iraniene au provocat pagube semnificative asupra infrastructurii militare americane din Orientul Mijlociu, distrugând sau deteriorând cel puțin 228 de structuri și echipamente, potrivit unei analize a imaginilor din satelit realizate de Washington Post. Aceste distrugeri depășesc cu mult cifrele raportate public de guvernul SUA, iar experții susțin că atacurile precise ale Iranului ridică semne de întrebare asupra capacității militare americane de a se adapta la noile tipuri de război modern.

IRAN STRIKES EXCEED OFFICIAL TALLIES

Satellite analysis indicates Iranian airstrikes have damaged or destroyed at least 228 targets at U.S. military sites across the Middle East—far more than publicly acknowledged—hitting hangars, barracks, fuel depots, aircraft, and key radar… pic.twitter.com/fju3lVKcgw
— *Walter Bloomberg (@DeItaone) May 6, 2026
 

Potrivit Washington Post, din 28 februarie, data începutului conflictului, atacurile iraniene au vizat hangare, barăci, depozite de combustibil, aeronave, echipamente radar, de comunicații și de apărare aeriană. Cele mai multe pagube au fost înregistrate la sediul Flotei a 5-a a SUA din Bahrain și la cele trei baze din Kuweit: Ali al-Salem, Camp Arifjan și Camp Buehring. În plus, au fost afectate și alte locații, precum bazele din Qatar, Arabia Saudită, Iordania și Emiratele Arabe Unite.

Forțele israeliene au lansat miercuri seară primul atac aerian asupra Beirutului de la intrarea în vigoare a încetării focului, vizând un comandant de rang înalt al unității de elită Radwan din cadrul Hezbollah.

Premierul Benjamin Netanyahu a confirmat că operațiunea a fost coordonată în prealabil cu Statele Unite, precizând că ținta este responsabilă pentru atacurile asupra comunităților israeliene, în timp ce surse oficiale indică faptul că și adjunctul forței de elită ar fi fost rănit în acest raid.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tommy Pigott, a declarat că președintele Donald Trump preferă calea diplomatică pentru soluționarea conflictului, însă nu se va lăsa presat să accepte un „acord prost”.

Oficialul american a subliniat că orice înțelegere va fi una avantajoasă pentru cetățenii americani și a reafirmat angajamentul ferm al administrației de a împiedica regimul de la Teheran să obțină vreodată arme nucleare.

Iranul urmează să transmită un răspuns oficial la propunerea SUA în perioada imediat următoare, însă analiștii de la Teheran avertizează că discuțiile despre programul nuclear ar putea fi amânate pentru o etapă ulterioară. Prioritățile guvernului iranian în acest stadiu incipient rămân încetarea imediată a ostilităților, ridicarea blocadei navale americane și garantarea liberei circulații prin Strâmtoarea Ormuz.

Premierul Benjamin Netanyahu a inițiat o serie de discuții cu oficiali americani pentru a analiza stadiul negocierilor dintre Washington și Teheran, pe fondul temerilor că SUA ar putea face concesii de ultim moment. Israelul urmărește obținerea unor garanții privind menținerea sancțiunilor economice, restricționarea programului de rachete balistice al Iranului și păstrarea libertății de acțiune militară a forțelor israeliene împotriva amenințărilor regionale.

Statele Unite și Iranul sunt tot mai aproape de semnarea unui memorandum care vizează încetarea conflictului armat, conform unor surse diplomatice familiarizate cu negocierile intermediate de Pakistan.

Planul, care constă într-un document de o singură pagină, ar urma să declare sfârșitul războiului și să declanșeze o perioadă de 30 de zile pentru rezolvarea punctelor critice, precum programul nuclear și deblocarea fondurilor iraniene, în ciuda scepticismului oficialilor de la Casa Albă privind stabilitatea discuțiilor.

Prețurile mondiale ale petrolului au scăzut puternic miercuri, iar piețele bursiere și-au revenit, pe fondul unor noi speranțe privind încheierea războiului cu Iranul, anunță AFP.

Referința internațională pentru petrol, Brent din Marea Nordului, s-a prăbușit cu aproape 11%, coborând sub 100 de dolari pe baril. Principalul contract american, West Texas Intermediate, a scăzut cu peste 12%, până sub 90 de dolari pe baril. Prețurile gazelor în Europa au scăzut, de asemenea, cu 11%.

Teheranul a confirmat că tranzitul comercial prin Strâmtoarea Ormuz este din nou posibil sub „noi proceduri”, marcând prima reacție oficială după ce Washingtonul a suspendat misiunea de escortă „Project Freedom”. Garda Revoluționară a mulțumit transportatorilor pentru cooperare, condiționând însă siguranța navigării de respectarea reglementărilor iraniene.

Președintele Donald Trump a lansat un avertisment sever Teheranului, condiționând încetarea blocadei și a operațiunilor militare de semnarea unui acord rapid. Deși Secretarul de Stat Marco Rubio a declarat încheiată faza ofensivă „Epic Fury”, Trump a subliniat că, în absența unui consens, SUA vor relua bombardamentele la un nivel de intensitate mult superior celui de până acum.

Prețurile mondiale ale petrolului au scăzut miercuri, iar piețele bursiere și-au revenit pe fondul unor noi speranțe privind sfârșitul războiului din Iran.

Washingtonul consideră că este aproape de a ajunge la un acord cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și pentru a pune capăt conflictului, a relatat agenția americană de știri Axios, citând doi oficiali americani.

Petrolul de referință internațional Brent North Sea a scăzut cu aproape 11%, la sub 100 de dolari pe baril.

Principalul contract american, West Texas Intermediate, a scăzut cu peste 12%, ajungând sub 90 de dolari pe baril.

Prețurile la benzină în Europa au scăzut cu 11%.

Aceasta a stimulat acțiunile, indicele de referință FTSE 100 al Londrei crescând cu 2,3% în jurul prânzului.

În zona euro, piețele de la Paris și Frankfurt au câștigat aproximativ trei procente.

„Vestea (despre Axios) a stârnit un optimism proaspăt că ne îndreptăm în direcția corectă pentru piețele energetice globale, ceea ce susține o mișcare amplă de asimilare a riscurilor”, a remarcat Neil Wilson, strateg de investiții la Saxo UK.

„Randamentele obligațiunilor au scăzut odată cu dolarul american, pe măsură ce sentimentul de risc s-a intensificat odată cu încheierea mai rapidă a conflictului, vitală pentru abordarea riscului inflaționist al pieței.”

Potrivit Axios, cele două părți sunt aproape de a conveni asupra unui „memorandum de înțelegere de o pagină pentru a pune capăt războiului și a stabili un cadru pentru negocieri nucleare mai detaliate”.

Acesta a precizat că acordul ar implica angajamentul Iranului asupra unui moratoriu asupra îmbogățirii uraniului nuclear și acordul Statelor Unite de a elibera miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate.

Se pare că Washingtonul așteaptă un răspuns din partea Teheranului cu privire la mai multe puncte cheie în următoarele 48 de ore.

„Nu s-a convenit încă nimic, dar sursele au declarat că acesta a fost cel mai aproape de un acord între părți de la începutul războiului”, a declarat Axios.

Miercuri, indicele bursier Kospi din Seul a crescut cu peste cinci procente, depășind pentru prima dată 7.000 de puncte.

Aceasta a venit pe fondul unei creșteri uluitoare a Samsung, care a înregistrat o creștere rapidă de 14,4%, atingând o capitalizare de piață de peste 1 trilion de dolari, datorită cererii uriașe pentru cipurile sale de inteligență artificială.

Samsung este doar a doua firmă asiatică, după TSMC din Taiwan, care atinge această cifră. Acțiunile Samsung au crescut cu aproximativ 300% în ultimul an, pe măsură ce boom-ul inteligenței artificiale stimulează creșterea Coreei de Sud.

Yenul a crescut brusc față de dolar în urma a ceea ce se crede că a fost o intervenție a autorităților japoneze pentru a sprijini moneda aflată în dificultate.

Un atac israelian în valea Bekaa din estul Libanului a ucis miercuri patru persoane, a anunțat Ministerul Sănătății din Liban, presa locală relatând că atacul a avut loc înainte ca armata israeliană să emită un avertisment de evacuare a zonei, împreună cu alte 11 orașe.

„Un raid inamic israelian asupra orașului Zellaya din Bekaa de Vest a soldat cu patru martiri, inclusiv două femei și un bărbat în vârstă”, a declarat ministerul.

Presa de stat libaneză a declarat că atacul a avut loc chiar la casa primarului orașului, ucigându-l pe acesta și trei membri ai familiei sale.

Armata israeliană a anunțat miercuri că a început să atace infrastructura Hezbollah în mai multe zone din Liban, în ciuda unui armistițiu cu țara vecină menit să oprească luptele cu gruparea militantă susținută de Iran.

„Forțele de Apărare Israeliene au început să atace infrastructurile teroriste ale Hezbollah în mai multe zone din Liban”, se arată într-un comunicat militar.

Aceasta a avut loc la scurt timp după ce armata a raportat „mai multe incidente” în timpul cărora drone au explodat în apropierea soldaților israelieni care operau în sudul Libanului. Atacurile vin, de asemenea, după un nou avertisment israelian de evacuare pentru o duzină de sate din sudul Libanului, emis miercuri.

Națiunile Unite au cerut miercuri Israelului să elibereze imediat doi activiști luați dintr-o flotilă care se îndrepta spre Gaza și au cerut o anchetă asupra „relatărilor tulburătoare” care arată că aceștia ar fi fost grav maltratați.

Cetățeanul spaniol Saif Abu Keshek și brazilianul Thiago Avila, care sunt deținuți într-o închisoare din Ashkelon, s-au numărat printre zecile de activiști de pe o flotilă care se îndrepta spre Gaza și care a fost interceptată de forțele israeliene în apele internaționale din largul coastei Greciei joia trecută.

„Israelul trebuie să-i elibereze imediat și necondiționat pe membrii Flotei Global Sumud, Saif Abu Keshek și Thiago Avila, care au fost reținuți în apele internaționale și aduși în Israel, unde continuă să fie deținuți fără acuzații”, a declarat purtătorul de cuvânt al Biroului ONU pentru Drepturile Omului, Thameen Al-Kheetan, într-un comunicat.

„Nu este o crimă să dai dovadă de solidaritate și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza, care are nevoie stringentă de el”, a insistat el.

Navele flotilei au plecat din Franța, Spania și Italia cu scopul de a rupe blocada israeliană asupra Gazei și de a oferi ajutor umanitar teritoriului palestinian devastat de război.

Reprezentanții lui Avila și Abu Keshek au acuzat autoritățile israeliene de abuzuri asupra celor doi bărbați, care sunt în greva foamei de șase zile.

Kheetan a denunțat „relatările tulburătoare despre maltratări grave”, solicitând o anchetă și insistând că „cei responsabili trebuie aduși în fața justiției”.

„Cerem să se pună capăt utilizării de către Israel a detențiilor arbitrare și a legislației privind terorismul definite în termeni generali și vagi, incompatibile cu dreptul internațional al drepturilor omului”, a declarat el.

„Israelul trebuie, de asemenea, să pună capăt blocadei asupra Gazei și să permită și să faciliteze intrarea asistenței umanitare în fâșia palestiniană asediată, în cantități suficiente”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Compania franceză de transport maritim CMA CGM a anunțat miercuri că una dintre navele sale a fost vizată de un atac în Strâmtoarea Hormuz.

„Nava CMA CGM San Antonio a fost ținta unui atac ieri în timp ce traversa Strâmtoarea Hormuz, soldat cu rănirea membrilor echipajului și avarierea navei”, a declarat compania de transport maritim într-un comunicat, adăugând că cei răniți au fost evacuați pentru tratament.

Nava cu pavilion maltez a fost atacată la o zi după ce președintele american Donald Trump a lansat așa-numitul „Proiect Libertate” pentru a ajuta navele să părăsească Strâmtoarea Hormuz.

Marți, Trump a anunțat că oprește operațiunea militară americană de escortare a navelor prin strâmtoarea vitală, în încercarea de a ajunge la un acord cu Iranul pentru a pune capăt războiului.

Iranul a refuzat să cedeze controlul asupra strâmtorii, folosind-o ca punct de sprijin în conflictul care a început cu atacurile americano-israeliene de la sfârșitul lunii februarie.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a solicitat miercuri încetarea ostilităților în Orientul Mijlociu și ca Statele Unite și Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „cât mai curând posibil”, în cadrul discuțiilor purtate cu omologul său iranian.

” „China consideră că încetarea completă a luptelor trebuie realizată fără întârziere, că este și mai inacceptabil să se reia ostilitățile și că continuarea negocierilor rămâne esențială”, a spus el, potrivit unui comunicat al ministerului său după discuțiile cu Abbas Araghchi de la Beijing.

„China speră că părțile implicate vor răspunde cât mai repede posibil la apelul urgent al comunității internaționale” pentru o reluare normală și sigură a traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, a spus Wang.

„În ceea ce privește problema nucleară, China salută angajamentul Iranului de a nu dezvolta arme nucleare, considerând în același timp că Iranul are dreptul legitim la utilizarea pașnică a energiei nucleare”, a adăugat el.

China este afectată direct de blocarea Strâmtorii Ormuz.

Peste jumătate din țițeiul importat pe cale maritimă în China provine din Orientul Mijlociu și tranzitează în principal prin strâmtoare, potrivit firmei de analiză maritimă Kpler.

Beijingul s-a angajat discret în eforturi de rezolvare a crizei, iar diplomației sale i se atribuie un rol important în fragilul armistițiu convenit între Washington și Teheran.

China „va depune eforturi mai mari pentru a atenua tensiunile și a pune capăt luptelor, va continua să sprijine lansarea negocierilor de pace și va juca un rol mai important în restabilirea păcii și a liniștii în Orientul Mijlociu”, a spus Wang.

Statele Unite vor suspenda temporar escortarea navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz la doar o zi după ce au început această operațiune, a declarat președintele Donald Trump, invocând dorința de a ajunge la un acord de pace cu Iranul.

În ciuda confruntărilor militare din strâmtoare din ultimele zile, Trump a afirmat că „s-au înregistrat progrese semnificative” în vederea unui acord și că operațiunea de escortare a navelor „va fi suspendată pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat și semnat”. „

Anunțul a venit după ce secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Statele Unite și-au încheiat operațiunile ofensive împotriva Iranului, deși a promis că va declanșa un răspuns „devastator” la orice noi atacuri ale iranienilor asupra navigației în strâmtoarea îngustă.

În ciuda suspendării escortării navelor, Trump a spus că blocada americană a porturilor iraniene „va rămâne în vigoare”.

Disputa privind transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, precum și programul nuclear al Iranului se află în centrul negocierilor blocate dintre Washington și Teheran, după două luni de război, care a început cu atacurile americano-israeliene de la sfârșitul lunii februarie.

Un incendiu a cuprins un complex comercial din apropierea capitalei Iranului, Teheran, ucigând cel puțin opt persoane și rănind alte zeci de persoane, a relatat miercuri presa de stat.

Incendiul a izbucnit marți în complexul comercial Arghavan din orașul Andisheh, la vest de Teheran.

Imaginile difuzate de televiziunea de stat au arătat o clădire cu mai multe etaje în flăcări, cu un fum negru și gros care se ridica spre cer.

Potrivit televiziunii de stat, incendiul a rănit 41 de persoane.

Complexul avea peste 250 de unități comerciale și 50 de unități de birouri, potrivit oficialilor locali.

Parchetul Public și Revoluționar din Shahriar a solicitat o anchetă asupra incidentului, pentru a identifica posibilii vinovați.

De asemenea, a emis un mandat de arestare pe numele constructorului clădirii.

Incendiile sunt frecvente în Iran, dar rareori fac victime.

În iunie 2020, o explozie puternică provocată de canistre de gaz care au luat foc la o clinică din nordul Teheranului a ucis cel puțin 19 persoane.

În ianuarie 2017, un incendiu la centrul comercial Plasco, cu 15 etaje, din Teheran a ucis cel puțin 22 de persoane, inclusiv 16 pompieri.

Statele Unite caută „acțiuni concrete” din partea următorului prim-ministru al Irakului pentru a distanța statul de grupările armate pro-iraniene înainte de a relua transporturile financiare și ajutorul de securitate, a declarat marți un oficial de rang înalt.

Coaliția de guvernământ din Irak l-a propus pe Ali al-Zaidi ca următor lider, iar acesta a primit rapid un apel de felicitare din partea președintelui Donald Trump, care amenințase că va pune capăt oricărui sprijin SUA dacă fostul favorit Nouri al-Maliki va prelua funcția.

Însă un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că Zaidi trebuie să abordeze „linia neclară” dintre grupurile armate pro-iraniene din țara cu majoritate șiită și stat.

Washingtonul a suspendat plățile în numerar pentru veniturile din petrol, care erau gestionate de Banca Rezervei Federale din New York, într-un acord care datează din urma invaziei americane din Irak din 2003, precum și asistența de securitate acordată în urma unei serie de atacuri asupra intereselor americane.

Reluarea sprijinului deplin „ar începe cu expulzarea milițiilor teroriste din orice instituție de stat, întreruperea sprijinului lor din bugetul irakian (și) refuzul plății salariilor către acești luptători ai milițiilor”, a declarat oficialul.

„Acestea sunt genul de acțiuni concrete care ne-ar da încredere și ar demonstra că există o nouă mentalitate.”

Oficialul a declarat că instalațiile americane din Irak au suferit peste 600 de atacuri după 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului.

Atacurile au stagnat de la un armistițiu șubred din 8 aprilie între Statele Unite și Iran, cu excepția atacurilor iraniene din Kurdistanul irakian.

„Nu subestimez gravitatea provocării sau ceea ce ar fi necesar pentru a desluși aceste relații. Ar putea începe cu o declarație clară și lipsită de ambiguitate a politicii conform căreia milițiile teroriste nu fac parte din statul irakian”, a declarat oficialul.

„Anumite elemente ale statului irakian au continuat să ofere acoperire politică, financiară și operațională acestor miliții teroriste”, a adăugat el.

Statele Unite au exercitat presiuni asupra Irakului după ce se părea că Maliki va fi următorul prim-ministru. În timpul mandatului său anterior, relațiile cu Washingtonul s-au deteriorat din cauza acuzațiilor de apropiere prea mare de guvernul clerical șiit din Iran și de alimentări ale sectei.

Atacurile grupărilor armate din Irak au vizat ambasada SUA la Bagdad, centrul său diplomatic și logistic de la aeroportul capitalei și câmpurile petroliere operate de companii străine.

Un grup de 30 de democrați din Camera Reprezentanților a solicitat oficial administrației de la Washington să pună capăt politicii de „ambiguitate oficială” cu privire la programul nuclear al Israelului.

Într-o scrisoare adresată secretarului de stat Marco Rubio, semnatarii avertizează că refuzul SUA de a recunoaște capacitățile atomice ale aliatului său face imposibilă orice strategie de non-proliferare în Orientul Mijlociu. Aceștia subliniază că, în contextul războiului actual, Congresul are responsabilitatea constituțională de a fi informat despre riscurile de escaladare nucleară în regiune.

Israelul este pregătit să-şi desfăşoare „toate Forţele Aeriene” împotriva Iranului ”dacă este necesar”, a ameninţat marţi noul comandant al Forţelor Aeriene israeliene Omer Tischler, la ceremonia de instalare în post, relatează AFP.

„Noi urmărim evoluţiile îndeaproape în Iran şi suntem pregătiţi să desfăşurăm toate Forţele Aeriene către est dacă este necesar”, a declarat generalul Omer Tischler, citat de News.ro.

El îi succedă în acest post-cheie generalului Tomer Bar.

„Forţele Aeriene vor continua să acţioneze cu hotărâre, cu putere şi cu responsabilitate peste tot, împotriva oricărei ameninţări şi oricărui inamic”, a ameninţat noul comandant.

„Chiar în acest moment suntem în aer în Liban, pentru a lovi Hezbollahul”, a anunţat el.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a calificat viitorul vot asupra rezoluției privind Strâmtoarea Hormuz drept un „test real” pentru relevanța Națiunilor Unite în gestionarea crizelor globale. Documentul, susținut de o coaliție din care fac parte Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, cere Teheranului încetarea imediată a ostilităților, dezvăluirea locației minelor maritime și crearea unui coridor umanitar.

Deși Rubio descrie solicitarea drept una „modestă”, inițiativa riscă un nou blocaj la nivelul Consiliului de Securitate, după ce o propunere similară a fost respinsă luna trecută prin veto de către Rusia și China.

• Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 67. Teheranul își întărește controlul asupra Strâmtorii Ormuz în ciuda efortului lui Trump
• Noile evaluări ale serviciilor secrete americane asupra programului nuclear iranian contrazic optimismul afișat de Casa Albă

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE