MENIU CAUTĂ
, de Andrei Crăițoiu

Un an de la dispariția lui Cristian Țopescu! Povești cu marele comentator sportiv

Distribuie

A trecut un an de la decesul celui mai mare comentator sportiv român, Cristian Ţopescu! Acesta a încetat din viață pe 15 mai 2018, la 81 de ani, la Spitalul Elias din București.

A stat câteva zile în comă, apoi când dădea semne de revenire, medicii au fost nevoiţi să-l conecteze din nou la aparatura de susţinere a respiraţiei. În jurul orei 16:00, medicii anunțau decesul acestuia. Se stinsese vocea care a dat savoare succeselor Nadiei Comăneci, ale lui Ilie Năstase ori ale naţionalei lui Gheorghe Hagi.

Cristian Ţopescu a făcut sport de performanţă la Clubul Sportiv Steaua București (1953-1964), unde a practicat hipismul. A cucerit titlurile de campion naţional în proba de sărituri peste obstacole, în 1960 și 1962.

Un an de la dispariția lui Cristian Țopescu! Povești cu marele comentator sportiv: cum a fost

Cristian Țopescu a iubit hipismul

După retragerea din activitatea competiţională a devenit, în 1964, reporter sportiv la Televiziunea Română, calitate în care a participat la șase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară și patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă. A devenit redactor-șef al redacţiei Sport a TVR , director general adjunct al postului public, apoi director al cotidianului ProSport.

La un an de la dispariția lui Cristian Țopescu, Libertatea vă prezintă patru povești dezvăluite chiar de comentator în timpul vieții.

1. Cum a fost „executat” de Elena Ceaușescu după un meci al echipei naționale
„Pe 9 iunie 1983 am comentat meciul Suedia – România, din preliminariile Campionatului European din 1984. În acea perioadă în jurul echipei naţionale se discuta faptul că unii jucători aveau oferte de la Real Madrid, Fiorentina, Benfica. Și la un moment dat s-a accidentat Balaci.

Cât primea el îngrijiri medicale, eu am spus: «Dacă lui Balaci i se va aproba să joace peste hotare, ca și lui Boloni și lui Ștefănescu, vor fi doar avantaje pentru ţară, pentru Federaţie, pentru club, pentru jucători și pentru echipa naţională.

Dar cel mai mare avantaj va fi stimulentul extraordinar pentru cei tineri, care vor vedea că un jucător serios are la o anumită vârstă șansa de a juca într-o echipă străină valoroasă, sporind prestigiul fotbalului românesc».

La aceea vreme, prim-ministru era tovarăşul Constantin Dăscălescu, care a ascultat comentariul şi a pus mâna pe telefon, ştiu amănuntul ăsta de la secretarul lui, care mi-a fost coleg în Senat. A sunat-o pe tovarăşa de la Cabinetul 2, nu vă mai zic numele ei. I-a spus: «Ţopescu a îndemnat tinerii români să plece din ţară».

Şi ea a replicat atât: «Daţi-l afară!». Când m-am întors de la Stockholm, pe aeroport, Octavian Vintilă mi-a şoptit: «Te-au dat afară»”

2. Cum a stat trei zile în arest
„Eram angajat al Clubului Steaua, unde am debutat ca sportiv. Am câştigat două campionate naţionale de sărituri peste obstacole. Am lucrat mulţi ani la Televiziunea Română detaşat de la Clubul Steaua. Mă plătea Armata! Am comentat un meci Steaua cu Steagu’ Roşu Braşov în Divizia A. La un moment dat, Ienei l-a ţinut de braţ în careu pe vârful Goran şi am spus că se putea da lovitură de la 11 metri.

Arbitrul n-a dat penalty. Când m-am întors la Steaua, am fost întâmpinat de locţiitorul politic, adică omul numărul doi din club: «Dumneata de când comentezi la TVR?». I-am răspuns: «De când mi s-a aprobat de către comandatul clubului, Pandele Maximilian». «Da? Și atunci când comentezi fotbal uiţi că eşti stelist?».

«Nu mă pot manifesta ca un stelist, pentru că mă compromit!». «Da? Ai văzut penalty? Atunci stai dumneata trei zile în arest la garnizoană ca să ai timp să te gândeşti!». Am făcut arest! M-am dus pe strada Uranus, unde era garnizoana, şi am stat într-o cameră, nu era chiar o celulă ca-n ziua de azi, aveam o masă şi un pat”

3. O amintire amuzantă legată de fotbal
„Una tare de la un meci cu Ungaria. În 1974, la București, se juca România – Ungaria și șeful sportului de atunci era Marin Dragnea. Militar de mic: copil de trupă, soldat, sergent, subofiţer, a ajuns general. Înaintea meciului a venit la Snagov, unde era echipa, și le-a spus fotbaliștilor români următoarele cuvinte:

«Băieţi, mâine apărarea trebuie să fie ca artileria care aruncă mingi către liniile adverse. Mijlocașii trebuie să fie ca infanteria care se strecoară printre advesari și îi dezorganizează, iar atacanţii să fie precum cavaleria, să dea lovitura de graţie!». Fotbaliștii își dădeau coate, zâmbeau.

Cornel Dinu, căpitanul echipei naţionale, zice: «Tovarășe general, vă mulţumim foarte frumos pentru indicaţiile pe care ni le-aţi dat cu artileria, infanteria și cavaleria, dar mi se pare că am avea nevoie și de aviaţie. Să zboare pe deasupra noastră și să ne bombardeze cu hârtii de o sută!». Partidul avea o listă contra mea.

Ziceau: «În 1974 ai comentat un meci de la Belgrad în care juca Juventus sponsorizată de Fiat. Ai spus că ai văzut autocarele uzinelor Fiat cu suporterii italieni care au venit s-o susţină pe Juventus în meciul cu Ajax». I-am replicat: «Am relatat o scenă pe care am văzut-o în piaţa centrală, că suporterii veneau cu autobuzele».

El a sărit imediat: «Tu de fapt ai vrut să zici că muncitorii români nu au voie să însoţească echipele în străinătate, şi uite ce exemplu dau italienii, care au voie să călătorească!»”.

4. Era un susținător al Stelei și problemele cu Dinamo
„Nu eram antidinamovist. Ce-i drept, mă cam feream de meciurile lui Dinamo, și pentru că aveam un coleg în TVR, Cornel Pumnea, care era dinamovist convins şi mă ruga să comenteze el. Am fost și sancționat o dată fiindcă i-am lăudat pe „câini”. La Bucureşti a venit Real Madrid, pe care Dinamo a bătut-o cu 1-0, gol marcat de Alexandru Sătmăreanu.

În turul din Spania fusese 4-1 pentru Real. Eu am încheiat așa comentariul de la retur: «Dinamo părăseşte Cupa Campionilor Europeni cu fruntea sus, pentru că a învins una dintre cele mai mari echipe din lume, Real Madrid».
Când am ajuns la studio, şeful meu d-atunci îmi zice direct: «Ţopică, ai încurcat-o! Eşti sancţionat cu dispariţia de pe post dacă nu retractezi ce ai spus acum o oră pe stadion! Nu se poate s-o lauzi pe Dinamo după o eliminare!». Eram cunoscut ca prezentatorul care nu citește niciodată de pe foaie, vorbeam liber.

De data asta, la știrile de seară, am luat hârtia, nu mă uitam la cameră, am lăsat capul în jos. I-am desfiinţat pe dinamovişti, i-am făcut varză! La meciuri obișnuiam să-mi pregătesc câte două finaluri de meci pentru echipele româneşti. Unul pentru victorie, unul pentru înfrângere. De ce? Pentru că mi-era mult mai greu să le fac pe loc. Mai ales în tensiunea unui meci, riscam să-mi pierd echilibrul”.

CV CRISTIAN ȚOPESCU
– data nașterii: 26 martie 1937
– data decesului: 15 mai 2018
– a avut trei mariaje, fiind căsătorit cu realizatoarea TV Christel Ungar, cu care a avut un fiu, Felix Sebastian (20 ani). Mai avea doi copii din cele două căsătorii anterioare: Cristina (58 de ani) și Cristian jr. (43 de ani)
– licenţiat al Institutului de Educaţie Fizică și Sport (1970)
– a practicat hipismul la Clubul Sportiv Steaua București, între 1953-1964
– a cucerit titlurile de campion naţional în proba de sărituri peste obstacole în 1960 și 1962
– a devenit reporter sportiv la Televiziunea Română în 1964
– a participat la șase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară și la patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă
– redactor-șef al Redacţiei Sport a TVR (1992-1997)
– director general adjunct al TVR (1997-1999)
– director al cotidianului ProSport (2003- 2007)
– senator al României din partea PNL (2008-2012)
– distincții primite: Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2003), Ordinul Olimpic „Colanul de Aur” (1998), Diploma de Onoare CIO (1994), Trofeul Comitetului Olimpic Român pentru „Promovarea Olimpismului” (1997), Ordinul Meritul Sportiv (1997), „Nihil Sine Deo” (2010), Cetățean de Onoare al orașului București (2016), Ordinul „Steaua României” (2017)


Filiala PSD Sascut a dus elevi la mitingul de la Iași, iar acum îi învață să mintă că au fost în excursie!

Citește mai multe despre Cristian Ţopescu, comemorare, Deces și povesti pe Libertatea.

Comentarii