Ce diferenţă este între păcăleala tradiţională românească de 1 Aprilie şi dezinformarea prin ştiri false
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc explică de 1 aprilie ce sunt acelea FAKE NEWS, ştirile false menite să manipuleze marile mase de oameni şi să dezinformeze. Află cum să distingi adevărul jurnalistic de minciuna grosolană sau rău-intenţionată şi să faci haz de necaz la păcălelile tradiţionale nevinovate.
Cuprins:
- FAKE NEWS-urile au căpătat amploare mondială
- “Ştirile false sunt menite să genereze emoţii maselor mari de oameni şi să canalizeze aceste emoţii în direcţia unui scop personal”
- Facebook lucrează la softuri care au menirea de a separa ştirile reale de cele false
- Nimic nu e mai periculos decât omul inflexibil cu un ego mare
Românul simplu din popor a dat dovadă mereu de isteţime şi umor, calităţi ascunse sub o atitudine de simplitate si naivitate. Aceste calităţi au fost puse în practică cel mai bine de 1 aprilie când tot românul se ţine de şotii şi de păcăleli. Păcălelile tradiţionale româneşti au avut mereu o candoare şi un aer de nevinovăţie iar principalul lor scop era sa creeze bună dispoziţie aşa cum făcea Păcală în folclorul român. Societatea modernă şi interesele ei meschine au dus însă noţiunea de păcăleală către sora ei cea mare şi urâtă: dezinformarea. Spre deosebire de păcăleala nevinovată din trecut, dezinformarea are un scop precis de a orienta masele mari de oameni către o anumită convingere şi presupune rolurile de papuşari şi păpuşi.
FAKE NEWS-urile au căpătat amploare mondială
De la alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA, lansarea intenţionată de ştiri false în spaţiul public, aşa zisele FAKE NEWS-uri, a căpătat amploare mondială. Sunt oameni care scriu ştiri neadevărate în mod verificabil sau chiar te mint uitându-se în ochii tăi în timp ce fac afirmaţii de un neadevăr grosolan menit doar să atingă scopurile personale ale celui care îl spune. Există site-uri care, cu rea credinţă, publică ştiri de o falsitate totală tocmai pentru că activitatea jurnalistică de online nu este reglementată.
“Ştirile false sunt menite să genereze emoţii maselor mari de oameni şi să canalizeze aceste emoţii în direcţia unui scop personal”
Când oamenii sunt puşi să aleagă între o minciună intrigantă şi un adevăr neinteresant, cei mai mulţi aleg să creadă minciuna. Cei care lansează aceste ştiri false, se bazează pe faptul ca masele de oameni nu au nici răbdarea nici interesul să verifice riguros informaţia ci doar tind să fie de acord cu ele pentru că sunt intrigante, generează dezbateri, teorii ale conspiraţiei sau speranţe mari de bunăstare. Din acest motiv se minte atât de mult în campania electorală. Oamenii cu o insuficientă educaţie a realităţii tind să creadă automat promisiunile legate de construcţia de spitale, de măriri de pensii şi salarii sau de locuri de muncă mai bune sau mai multe. Donald Trump a vorbit despre un atac terorist in Suedia care nu a avut niciodată loc. El a preluat ştirea falsă de pe un post tv. Multinaţionalele au fost acuzate de implicare directă în protestele de stradă din România fără a exista nicio bază reală sau argument dovedibil. Toate aceste informaţii false fac deliciul oamenilor needucaţi cu tendinţe paranoide şi jignesc inteligenţa celor puţini care sunt conştienţi de falsitatea flagrantă a informaţiilor.
Facebook lucrează la softuri care au menirea de a separa ştirile reale de cele false
Pentru o mai bună distingere între adevăr şi minciună, Facebook lucrează la softuri care au menirea de a separa ştirile reale de cele false, ştiind că, la aproape 2 miliarde de utilizatori, ştirile false de pe Facebook au puterea de a schimba lumea în rău, generând sindrom paranoid colectiv. Mai grav însă este că în România, există posturi de televiziune axate pe ştiri false şi tendinţe de manipulare grosolană a celor creduli.
Nimic nu e mai periculos decât omul inflexibil cu un ego mare
Din punct de vedere psihologic nu este recomandat să te indoiesti de cine eşti ci doar de ceea ce auzi. Cel mai bune antidoturi contra ştirilor false şi manipulării discreţionare sunt dezvoltarea personală, educaţia în spiritual realităţii, cultura, flexibilitatea proceselor psihice şi renunţarea la a căuta mereu senzaţionalul lipsit de adevăr şi speranţele mari şi nesustenabile. Verifică mereu verdicitatea a ceea ce auzi şi nu evalua ştirile ca fiind adevărate sau false în funcţie de căt de mult esti de acord cu ele sau nu. Adevărul faptic sau ştiinţific nu se schimbă în funcţie de convingerile tale. E ca legea gravitaţiei care e valabilă indiferent dacă tu crezi sau nu. E un adevăr stiinţific universal valabil şi nu o opinie. Uneori oamenii nu vor să ştie adevărul pentru că nu vor să îşi vadă iluziile distruse. Supune informaţia unei neîncrederi sănătoase până la verificarea temeinică şi abia apoi oferă-I statut de adevăr.
