Când se schimbă ora în 2026. Când trecem la ora de iarnă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ca în fiecare an, la sfârșitul lunii octombrie, românii vor fi nevoiți să-și ajusteze ceasurile cu o oră, asemenea majorității europenilor. Practic, ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute, moment în care România va reveni la ora standard a Europei de Est (UTC+2), marcând începutul perioadei cu zile mai scurte și nopți mai lungi, specifice anotimpului rece.
Cuprins:
Când trecem la ora de iarnă în 2026. Când se schimbă ora
Din cauza traiectoriei eliptice a Pământului în jurul Soarelui, viteza de deplasare nu este constantă, motiv pentru care anotimpurile nu au aceeași durată. Astfel, toamna se întinde pe o perioadă medie de 89,8 zile în emisfera nordică, respectiv 92,8 zile în emisfera sudică, potrivit timeanddate.com. Echinocțiul de toamnă, fenomenul astronomic care are loc în fiecare an între 21 și 24 septembrie, marchează finalul intervalului scurs de la echinocțiul de primăvară. În 2026, echinocțiul de toamnă are loc pe 23 septembrie, semnalând începutul toamnei în emisfera nordică și, respectiv, al primăverii în emisfera sudică. La ceva mai mult de o lună după acest fenomen astronomic are loc ajustarea orei de iarnă.
Astfel, în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, la ora 04:00, ceasurile vor reveni la ora 03:00, se menționează pe timeanddate.com. Din acel moment, România se va situa cu două ore înaintea timpului universal coordonat (UTC). Ca efect al acestei ajustări orare, ziua de 25 octombrie 2026 va avea 25 de ore, oferind un somn mai lung cu 60 de minute, dar și nopți mai întinse, pe fondul reducerii orelor de lumină naturală.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Trecerea la ora de iarnă are o serie de efecte asupra oamenilor și a societății în general. Motivul pentru care acest sistem a fost introdus inițial a fost economisirea energiei, însă în prezent, beneficiile sale sunt puse la îndoială, impactul pe care îl are asupra sănătății și a randamentului în muncă fiind dezbătut la nivel global.
Studiile indică faptul că, astăzi, avantajele legate de consumul energetic obținute prin schimbarea orei sunt reduse. Datorită evoluției tehnologiei și a răspândirii soluțiilor de iluminat cu consum redus, cantitatea de energie economisită prin acest sistem de ajustare a orei a devenit neînsemnată. De aceea, tot mai multe țări, mai ales cele din Uniunea Europeană, ar dori să elimine această practică. Totuși, atât timp cât nu se ia o decizie definitivă la nivel de UE, europenii, inclusiv românii, sunt nevoiți să se adapteze an de an la trecerea la ora de iarnă, notează health.harvard.edu.
Această modificare de oră perturbă ritmul circadian, adică ceasul biologic intern care reglează ciclurile somn-veghe și care este puternic influențat de expunerea la lumină. În plus, odată cu ajustarea orei, zilele devin mai scurte, iar lumina naturală disponibilă se reduce, factor care poate intensifica manifestările tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie specifică sezonului rece.
Absența luminii solare influențează negativ și producția de serotonină, cunoscută și sub numele de hormonul fericirii, generând stări de apatie, de tristețe și de oboseală. După trecerea la ora de iarnă, multe persoane resimt o scădere a eficienței la locul de muncă, cauzată de starea de oboseală. Totodată, tranziția la ora de iarnă afectează familiile cu copii mici, ale căror rutine de somn, program școlar și activități extrașcolare sunt foarte organizate, precum și persoanele vârstnice, care se adaptează mai greu la ora de iarnă.
Cum te acomodezi mai ușor la ora de iarnă
Fiecare dintre noi are nevoie de un anumit interval de timp pentru a ne obișnui cu trecerea la ora de iarnă. De aceea, cu câteva zile înainte de ziua în care ceasurile vor fi date cu o oră înapoi, este indicat să te culci și să te trezești cu cel puțin 15 - 20 de minute mai târziu decât de obicei, astfel încât organismul să treacă printr-o adaptare graduală, recomandă Candice A. Alfano, directoarea Centrului pentru somn și anxietate al Universității din Houston (Texas), citată de today.com.
Odată ce s-a produs schimbarea orei este recomandat să păstrezi aceleași ore de culcare și de trezire în fiecare zi, o rutină care ajută la reechilibrarea ritmului circadian și, implicit, la diminuarea senzației de oboseală.
Dacă te simți somnoros în ziua următoare schimbării orei este bine să eviți tentația de a trage un pui de somn, deoarece acest obicei poate genera probleme de somn pe termen lung. Dacă totuși simți nevoia să te odihnești în timpul zilei, perioada de somn ar trebui limitată la 15 - 20 de minute, ideal spre finalul dimineții.
Totodată, statisticile arată că trecerea la ora de iarnă poate diminua vigilența și capacitatea de concentrare la volan, motiv pentru care este important să te odihnești suficient înainte de a porni la drum. Exercițiile fizice regulate pot, la rândul lor, să contribuie la un somn de calitate și la reducerea nivelului de stres, însă este recomandat să eviți efortul fizic intens chiar înainte de culcare, deoarece acesta stimulează organismul și poate îngreuna adormirea.
Nu în ultimul rând, indiferent de perioada din an, calitatea somnului poate fi susținută prin limitarea expunerii la ecrane înainte de culcare, respectarea unui program constant de somn, reducerea consumului de cofeină și alcool, precum și printr-o gestionare eficientă a stresului.
De ce există ora de iarnă și ora de vară
Ideea de a modifica ora oficială pentru a beneficia de mai multă lumină naturală a fost formulată pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, iar unul dintre cei care au popularizat-o a fost Benjamin Franklin. Totuși, aplicarea concretă a venit mult mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, când mai multe state europene au introdus ora de vară ca măsură de economisire a energiei.
Prin mutarea ceasului înainte cu o oră, oamenii aveau parte de mai multă lumină după-amiaza, reducând astfel consumul pentru iluminat artificial. Odată cu încheierea perioadei calde a anului, era firesc ca societățile să revină la ora standard, pentru ca activitățile să fie mai bine corelate cu lumina naturală, care în sezonul rece este mult mai redusă.
În Europa, Germania a fost prima țară care a introdus ora de vară în 1916, iar multe alte state au urmat acest exemplu, inclusiv România, ca o măsură de adaptare la noile condiții economice și industriale. La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă temporar şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.
Practica a fost abandonată odată cu terminarea conflictului, dar a fost reluată în anii '70, pe fondul crizei mondiale a petrolului, când economisirea resurselor a devenit din nou o prioritate. În lunile de vară, oamenii aprindeau luminile artificiale cât mai târziu posibil, profitând de zilele mai lungi. Mai târziu s-a decis ca, în ultimul weekend din martie, ceasurile să fie date înainte cu o oră, ora 03:00 devenind ora 04:00, în timp ce, în ultima duminică din octombrie, acestea să revină la ora standard(ora de iarnă), adică ora 04:00 să devină ora 03:00. Începând cu anul 2002, toate statele membre ale Uniunii Europene își ajustează ora în ultimele duminici din martie și, respectiv din octombrie, conform ora-exacta.ro. Totuși, nu toate țările aplică acest sistem dual, unele state nefiind nevoite să modifice ora de două ori pe an.
De când se schimbă ora în România
În fiecare an, trecerea la ora de iarnă se face în ultimul weekend din luna octombrie. Scopul acestei schimbări este acela de a utiliza cât mai multă lumină naturală, însă unii experți susțin că, pe termen lung, mutarea ceasurilor înainte sau înapoi cu o oră ar putea avea consecințe nefaste asupra sănătății noastre.
Parlamentul European a votat în martie 2019 în favoarea renunțării la schimbarea orei, măsură care, în mod normal, ar fi trebuit să intre în vigoare doi ani mai târziu. De atunci, în cadrul structurilor legislative ale Uniunii Europene au fost făcute noi propuneri de eliminare a sistemului dual al orei de vară și de iarnă, însă până în momentul de față nu a fost luată nici o decizie finală în această privință, deoarece statele membre nu au ajuns la un acord final.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932 și a fost menținută până în 1943 din rațiuni economice. Sub regimul comunist, ora de iarnă a fost reintrodusă în perioada 1979-1983, schimbarea având loc pe atunci în ultima duminică din septembrie, când ora 00:00 devenea ora 01:00. Între 1984 și 1996, ora de vară debuta la miezul nopții din ultima duminică a lunii martie și se termina la ora 01:00 în ultima duminică din luna septembrie. Conform regulii actuale, valabilă din 1997, trecerea la ora de iarnă se face în ultima duminică din octombrie, când ora 04:00 devine ora 03:00.
Ce fus orar are România
Sistemul mondial de împărțire a timpului a fost stabilit prin Conferința Internațională de la Washington din octombrie 1884, care a impus adoptarea a 24 de fusuri orare bazate pe Meridianul de origine Greenwich și a contribuit la organizarea sistemului mondial de fusuri orare, potrivit historyofinformation.com. Convenția internațională privind fusurile orare stabilește că, pentru fiecare 15 grade de longitudine, diferența de timp crește cu o oră, astfel încât ora exactă este sincronizată la nivel de minut și secundă în orice punct de pe glob. Numărătoarea fusurilor începe de la meridianul zero, care traversează Greenwich, în Anglia, și avansează spre est.
Prin urmare, teritoriul vest-european se află pe fusul orar 0, cel al Europei Centrale corespunde fusului 1, iar Europa de Est, unde este situată și România, se găsește pe fusul orar 2. În 1979, România a devenit semnatară a Convenției privind fusurile orare, iar în 1997, printr-o ordonanță de guvern, sistemul orei de vară a fost armonizat cu cel aplicat în statele UE. Mecanismul orelor de vară și de iarnă presupune ajustarea ceasurilor cu o oră în plus primăvara și cu o oră în minus toamna, exact pentru a exploata mai bine lumina naturală disponibilă.
Foto: Shutterstock.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
