Raportul Agenţiei Europeane de Mediu, care prelucrează în principal date pentru anul 2019, mai arată că majoritatea oamenilor care trăiesc în oraşele europene se confruntă cu niveluri de poluare atmosferică dăunătoare sănătăţii, în pofida îmbunătăţirii calităţii aerului înregistrate în ultimele două decenii şi a scăderii poluării induse de măsurile de izolare de anul trecut pe fondul pandemiei de COVID-19.
Astfel, aproximativ 97% din populaţia urbană a Uniunii Europene a fost expusă, în 2019, unor niveluri de particule fine în suspensie peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în timp ce 94% s-a confruntat cu niveluri care încalcă limitele impuse de OMS în ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot.
Expunerea la poluarea atmosferică este asociată cu o lungă serie de afecțiuni, precum cancerul pulmonar, atacul cerebral, astmul, bolile cardiovasculare, infecțiile respiratorii.
Poluarea aerului are, de asemenea, un impact economic considerabil, reducând speranța de viață, crescând costurile medicale și reducând productivitatea în diferite sectoare economice, mai indică raportul AEM.
Datele pentru 2020, încă provizorii, sugerează că există unele îmbunătăţiri, Agenţia Europeană de Mediu precizând că acest lucru se datorează probabil condiţiilor meteorologice şi blocajelor cauzate de pandemia de coronavirus, care au stopat temporar activitatea industrială poluantă şi traficul.
În cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar şi în alte state europene, inclusiv Turcia şi Kosovo, 95% din staţiile de monitorizare a calităţii aerului au înregistrat concentraţii de particule fine în suspensie peste recomandările OMS în 2019, iar în 2020 procentul acestora a scăzut ușor, la 92%.
Particulele fine în suspensie sunt produse din surse precum traficul, industria, iar în Europa Centrală şi de Est sunt asociate cu arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor.
Bosnia, Turcia, Polonia şi Bulgaria s-au numărat printre ţările cu cele mai ridicate niveluri de particule fine în suspensie.
Pentru dioxidul de azot, 79% din staţiile europene de monitorizare a calităţii aerului au înregistrat, în 2019, concentraţii peste recomandările OMS, scăzând la 71% anul trecut.
Cele mai ridicate niveluri de poluare cu dioxid de azot, produs mai ales de transportul rutier, au fost înregistrate în Germania şi Luxemburg.