Care sunt județele care cred experții că ar putea să se unească. Alte variante de reorganizare teritorială a României

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) susține într-un comunicat remis marți, 18 aprilie, că este necesară o reorganizare administrativă a României prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, prin redefinirea comunei ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, și a orașului – ca localitate cu minimum 10.000 de locuitori. 

Argumentul principal este că reorganizarea administrativă a României poate duce la o mai bună gestionare a bugetului de stat, la creșterea eficienței și la reducerea cheltuielilor administrative, susține CCIR.

Camera de Comerț și Industrie consideră că reorganizarea administrativă „ar trebui să devină o axă prioritară pentru guvernanți“, iar mai multe organizații patronale și asociații s-au adăugat acestui demers. 

Ce propuneri istorice s-au mai făcut 

45 de ani au trecut de la ultima reorganizare administrativ-teritorială a României, potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Iar harta s-a schimbat ultima oară în 1981, când județele Ilfov și Ialomița au fost retrasate și au apărut două noi: Giurgiu și Călărași.

Conferențiarul univ. dr. Radu Săgeată a adunat, într-o analiză, principalele curente de opinie cu privire la regionalizare. 

Recomandări

Societate angajată să organizeze un turneu de baschet finanțat de Primăria Timișoara, anunțată ca parteneră înainte să existe: „Avea denumirea luată, era în curs de înființare”

Acum 12 ani, în 2011, o propunere venită la nivelul clasei politice (PDL) susținea transformarea regiunilor de dezvoltare în județe, cu două variante: 7 regiuni, respectiv 9 regiuni.

Rațiunea? Evitarea divizării ariei de polarizare (zonei metropolitane) a Capitalei în două regiuni. Ce efect ar fi avut: „crearea unei regiuni supradimensionate ca potențial demografic, de mărime dublă față de celelalte”, se arată în analiză. 

A doua variantă, cu 9 regiuni ar fi presupus individualizarea regiunii Dobrogea prin fragmentarea regiunii de sud-est. 

Rațiunea acesteia era păstrarea omogenității spațiului dobrogean. Drept consecință, ar fi existat două regiuni mai reduse ca suprafață și populație, comparabile cu regiunea Banat, se mai arată în analiza citată. 

Așa cum arată studiul, dar și un articol HotNews.ro din 2011, reiese că UDMR nu susținea varianta PDL și dorea 16 regiuni. 

Propuneri ale specialiștilor în amenajarea teritoriului 

Prof. Dr. Pompei Cocean de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a propus mai multe variante de reorganizare.

Una având 19 regiuni, care să fie trasate pe baza antecedentelor istorice. Harta unește, practic, unul sau mai multe județe. Maramureșul și Satu Mare devin Maramureș, Suceava și Botoșaniul, Bucovina etc.

Recomandări

Ce șanse are românca deținută în China să fie adusă în țară în lipsa unor întâlniri diplomatice. Chinezii au trimis un număr de cont, unde familia Alinei Apostol trebuie să plătească prejudiciul

În 2013, tot profesorul Cocean și Societatea de Geografie gândeau, conform hărților publicate în studiul sus-numit, o Românie cu 10 regiuni.

Printre argumentele folosite: „optimizarea funcțiilor teritoriului; gestionarea optimă a resurselor; realizarea coeziunii teritoriale; materializarea în practică a programelor și politicilor de dezvoltare; buna guvernanță teritorială”.

O altă propunere a venit din partea autorului analizei, conf. univ. dr. Radu Săgeată, și presupune constituirea unor macroregiuni de nivel european pe baza relațiilor funcționale dintre așezările umane, se arată în analiza citată. 

El împarte România în 11 astfel de regiuni: Maramureș, Bucovina, Moldova, Dunărea de Jos, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Transilvania de Sud, Zona Metropolitană București.

Ce a propus Academia Română

De asemenea, Academia Română a propus şase noi variante de regionalizare: patru noi şi două modele de optimizare a actualelor regiuni de dezvoltare. 

Propunerile pornesc de la cele trei mari regiuni istorice (Muntenia, Moldova şi Transilvania). 

Ele sunt coordonate de profesorul Păun Ioan Otiman, fost senator al Partidului Național Liberal.

Într-o primă variantă, Moldova este împărțită în două, vertical (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, respectiv Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea), Dobrogea conține cele două județe cu acces la Marea Neagră, în timp ce restul regiunilor sunt dispuse orizontal.

Recomandări

Stelian Tănase: „Panait Istrati nu a avut nicio șansă să reușească în viaţă. Patru clase primare şi, spre mirarea tuturor, ajunge scriitor de limba franceză” | INTERVIU

Crișana e unită cu Satu Mare și Maramureș, Transilvania e împărțită în două, nordul (Cluj, Sălaj, Mureș, Bistrița-Năsăud, Harghita) și sudul (Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna), în timp ce Muntenia are și ea partea subcarpatică și cea dunăreană.

Într-o altă variantă, Giurgiul e unit cu Ilfovul și Bucureștiul. 

Există patru variante și pentru regiunile de dezvoltare, în care unele dintre actualele județe sunt „plimbate” între regiuni cu argumente pro și contra.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro