Analiză Politico: Ce măsuri iau țările europene în lupta cu inflația și prețurile la energie și cum s-a mișcat România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Politicienii din Europa au de înfruntat o întrebare presantă: când vom vedea sfârșitul? Nu despre coronavirus este vorba, ci de inflație, aceasta aflându-se la cel mai mare nivel de la crearea euro până acum, scrie Politico.
Cuprins:
În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) argumentează că majorarea prețurilor este temporară, politicienii de pe întregul continent nu își permit să fie așa de calmi, pe măsură ce votanții nervoși se chinuie cu facturile lor la carburanți sau mâncare și își văd economiile lor scăzând.
În Belgia aproape un milion de oameni au probleme cu plata facturilor la energie, în Italia prețul pastelor este cu aproape 40% mai mare, iar creșterea vertiginoasă a costurilor cu energia amenință mari porțiuni din industria Europei, de la aluminiu la confecții.
Toate acestea au pus presiune pe politicieni să ia măsuri, iar aceștia experimentează cu măsuri precum reduceri de taxe, furnizarea unor sume de bani sau plafonarea prețurilor.
România este a doua țară europeană în funcție de numărul de măsuri luate pentru a contracara creșterea prețurilor la energie și gaze, țara noastră fiind pe același loc cu Belgia și depășită doar de Spania, potrivit unei analize a portalului.
Concomitent, BCE nu ia în calcul majorarea ratei dobânzii în acest an.
Când se oprește creșterea inflației?
Marea întrebare este dacă această creștere a inflației este un flash și dacă prețurile volatile ale energiei și mâncării, care produc probleme imediate pentru gospodării, se vor retrage la fel de repede cum au crescut sau dacă acesta este un trend pe termen lung, care în final va fi compensat prin majorări substanțiale de salarii.
„Factorii care duc la inflație ridicată în Uniunea Europeană vor scădea, se vor atenua, dar probabil nu așa curând precum am așteptat”, a avertizat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru Economie.
Avem o mare problemă politică și o mare problemă de echitate socială, dacă nu vedem salariile crescând, avertizează Guntram Wolff, director al Bruegel, un think tank european, dedicat cercetării problemelor economice.
Estul Europei, cel mai lovit
În timp ce în zona euro inflația este de 5%, la nivel regional se înregistrează mari diferențe.
Estul Europei este lovit în mod particular de creșterea prețurilor la alimente. Inflația a atins două cifre și a ajuns la 10,7% în decembrie în Lituania, al doilea nivel din UE. Creșterea a venit ca urmare a unei majorări spectaculoase în prețurile energiei, conform sursei citate.
Rita Latvytė, o rezidentă din Vilnius, spune că prețul energiei termice a crescut cu 140% față de anul trecut. Gospodăriile pot amâna plata, dar aceasta spune că e doar o reparație temporară.
- În România, inflația a atins 8,2% în luna decembrie, gazele fiind cu 51% mai scumpe față de aceeași lună din 2020, iar electricitatea, cu 14%.
Prognozele pentru prețuri nu sunt deloc clare, iar acestea depind de multe probleme structurale, incluzând aici perturbările induse de coronavirus pe lanțurile de aprovizionare și dificultățile din domeniul gazelor.
„Cred că este foarte dificil pentru economiști să vină și să spună cu mare certitudine că este un fenomen temporar, sau alții să spună opusul. Cred că ar trebui să fim modești și să acceptăm că, de fapt, nu știm în acest stagiu”, spune Paul De Grauwe, un economist belgian și profesor de economie politică la London School of Economics.
BCE nu mărește dobânda, pentru a nu deraia revenirea economică
În acest moment, BCE nu pune nicio majorare de dobândă pe agenda sa pe acest an, spunând că inflația va scădea sub 2% în 2023 și 2024.
Acest lucru înseamnă că bătălia împotriva inflației va fi dusă în altă parte.
BCE, decisă să nu deturneze recuperarea economică postpandemie cu majorarea dobânzilor, spune că va monitoriza dacă presiunea indusă de prețuri se va translata în „majorări de salarii mai mari decât cele anticipate”.
Publicația se întreabă dacă va urma o spirală salarii-prețuri, în care creșterea inflației duce la majorări de salarii, care apoi duc iarăși la creșteri de prețuri, și tot așa.
Creșterea salariilor pare inevitabilă
Iar creșterea lefurilor le dă bătăi de cap politicienilor. În Belgia, de exemplu, salariile cresc automat, fiind legate de inflație. Dar angajatorii fac campanie să fie exceptați în acest an, argumentând că exporturile vor deveni necompetitive. Însă există slabe șanse ca politicienii să îi sprijine, notează Politico.
Să nu permită creșterea salariilor tot înseamnă riscuri politice, din cauza presiunii din partea sindicatelor, a riscului de greve și acțiuni.
„Suntem foarte îngrijorați, deoarece acest val inflaționar are un impact devastator asupra salariilor”, spune Luca Visentini, secretar general European Trade Union Confederation, o organizație sindicală ce reprezintă muncitorii la nivel comunitar.
Măsuri de urgență
Între timp, politicienii au luat măsuri pentru a ușura durerea provocată de scumpiri.
În Italia, guvernul a bugetat 3,5 miliarde de euro pentru a contracara facturile mai mari la utilități. Premierul Mario Draghi a spus însă în 10 ianuarie că guvernul nu trebuie să fie singurul care face eforturi, ci și cei care au făcut profituri mari din aceste creșteri de preț la gaze.
Franța, care alături de Spania au propus fără succes o reformă a pieței europene a energiei, a promis o creștere sub 4% a facturilor la utilități pentru populație. Guvernul va prezenta noi măsuri „în următoarele zile”, potrivit ministrului de finanțe Bruno Le Maire.
Bulgaria a înghețat prețurile la electricitate și căldură până la finalul lunii martie, declanșând un val de furie din partea companiilor de utilități, care spun că măsura le va face găuri în conturi. Pentru a proteja pensionarii și pentru a crește rata de vaccinare, Sofia oferă 75 de leva, adică 38 de euro, persoanelor în vârstă care se vaccinează.
În Ungaria, guvernul a anunțat că prețurile pentru alimentele de bază vor fi plafonate la nivelurile din octombrie, motiv pentru alte state din zonă să propună măsuri similare. Serbia și Macedonia de Nord au impus deja plafoane pentru produse precum pâinea, zahărul și uleiul.
Polonia, România și Cehia intenționează să reducă TVA la electricitate și gaze, în vreme ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat un set de măsuri la finalul anului trecut pentru a ajuta oamenii cu alimentele mai scumpe.
Între măsuri se află plata unor sume între 400 și 1.437 zloți, adică între 88 și 317 euro, pentru familiile cu venituri mici, în funcție de mărimea familiei și salarii.
Ce măsuri au luat alte state
Politico prezintă și un tabel în care arată ce măsuri au luat statele UE pentru a lupta cu prețurile la energiei.
România este trecută cu patru măsuri:
- reglementarea prețurilor finale la consumatori
- reglementarea prețurilor finale la firme
- transferuri de bani către grupurile vulnerabile
- taxarea profiturilor excepționale ale companiilor
Între timp, Guvernul Ciucă a anunțat noi măsuri, respectiv plafonarea și reducerea prețurilor din energie la niveluri mai mici și reducerea TVA la energie.
Singura țară cu mai multe măsuri este Spania, care este trecută cu cinci măsuri.
Alături de România, cu patru măsuri, mai este doar Belgia, în vreme ce cu trei măsuri sunt trecute Polonia și Portugalia.
Tratarea problemei de bază
Principala frustrare atât pentru BCE, cât și pentru politicieni, este că nu au practic nicio putere de a elimina cauza crizei prețurilor, scrie Politico.
Cauzele din spatele exploziei prețurilor în energie sunt multiple. Acestea sunt investițiile puține în sectorul gazelor, declinul producției de gaze din Vestul Europei și interacțiunile complexe ale prețurilor cărbunelui, gazelor, electricității și carbonului.
La acestea se adaugă tensiunile cu Rusia, care furnizează 40% din gazele Europei și un boom în revenirea economică, după colapsul înregistrat la începutul pandemiei.
Economiștii, divizați în predicții
Economiștii sunt divizați între cei care spun că prețurile energiei vor scădea pe termen mediu și cei care argumentează că disfuncționalitățile adânci ale pieței vor face ca inflația să rămână mare.
Este foarte greu pentru BCE să acționeze pe baza dezvoltărilor într-un mod care să fie de ajutor. BCE poate majora ratele dobânzilor, dar asta nu va umple rezervele de gaze sau va repara lanțurile de aprovizionare. Bert Colijn, economist senior la ING:
Prețurile energiei au crescut cu 26% în luna decembrie comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Acesta reprezintă circa jumătate din Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum, o măsură a inflației.
Prețurile au început să scadă întrucâtva în săptămânile recente, datorită unui val neașteptat de vreme caldă și a redirecționării de gaze naturale lichefiate către Europa, pentru a elimina penuria. Însă rămân la niveluri istorice ridicate.
„Am văzut un nivel ridicat al prețurilor la gaz și energie și ne așteptăm să scadă”, spune Glenn Rickson, șeful echipei de analize privind piața europeană a energiei pentru Platts Analytics la S&P Global.
Totuși, din cauza structurii pieței energiei din Europa, acesta se așteaptă ca în viitor gazele să rămână un factor important în setarea prețurilor.
Între timp, Rita Latvytė, rezidenta din Vilnius, nu este foarte optimistă. „Nu cred că în vară situația va fi mai ușoară”, conchide aceasta.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
