Ziua de 27 octombrie rămâne înscrisă în istoria Bisericii Ortodoxe Române ca o zi specială. O zi în care la Sfânta Liturghie au slujit conducătorii a patru biserici ortodoxe autocefale – Patriarhul Daniel al României, Patriarhul Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, Arhiepiscopul Albaniei și Mitropolitul Cehiei și Slovaciei. Alături de ei au fost zeci de preoți și mitropoliți din țară și din străinătate. Impresionant a fost că din soborul slujitor au făcut parte ierarhi români, dar şi ierarhi din Biserici Ortodoxe din foste ţări comuniste care au suferit în timpul regimului comunist. Aceştia se află la București în contextul Anului Comemorativ dedicat apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului şi al aniversării a zece ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel.
Încă de la prima oră a dimineții, esplanada din fața altarului de vară era tixită de oameni, tineri sau mai în vârstă, preoți sau mireni, copii sau adolescenți, toți au dorit să fie parte a evenimentului istoric bisericesc închinat Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorului Bucureștilor.
Mulți dintre ei erau printre cele câteva mii de pelerini care și-au petrecut noaptea de joi spre vineri, dintre cele două sărbători – a Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir și a Sfântului Dimitrie Cel Nou Barasabov -, așteptând să se închine la sfintele moaște. Apoi, după ce s-au închinat, au rămas și la Sfânta Litrughie.
După citirea Evangheliei, Preafericitul Părinte Patriarh Kiril a adresat un cuvânt de învățătură pelerinilor aflaţi pe Dealul Patriarhiei, cărora le-a spus că evlavia lor este o mărturie a înfloririi ortodoxiei româneşti de astăzi.
”În numele Biserici Ruse, am adus aici în dar pentru Biserica Română o părticică din sfintele moaşte ale Cuviosului Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, ca să fie întru amintirea unităţii noastre spirituale nedespărţite şi a patrimoniului duhovnicesc comun. Fie ca, pentru rugăciunile Sfinţilor Cuvioşi Serafim de Sarov şi Dimitrie Basarabov, Domnul să apere pământul românesc şi poporul evlavios al acestuia de orice rău. Acest popor să fie plin de darurile Duhului Sfânt, să se nevoiască râvnitor pentru credinţa dată sfinţilor odată pentru totdeauna şi să păstreze neîndoielnic fidelitatea faţă de Biserica Ortodoxă cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică, pe care nu au biruit-o toţi prigonitorii ei”, a spus Patriarhul Rusiei.
Apoi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat cea mai înaltă distincție – Crucea Patriarhală – unor foști deținuți ai închisorilor comuniste, preoți și mireni.
Slujba s-a încheiat la prânz, dar credincișii au continuat să vină pe Dealul Patriarhiei, să se închine în Biserică, în locul unde sunt așezate tot anul moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou. Chiar dacă oamenii au avut de așteptat și câte zece ore la coadă, să se închine la sfintele moaște, la final toți erau fericiți. Ei au venit acolo cu credință, nădejde și au spus că au trăit o minune.
”Știam că voi sta mult la coadă, dar am plecat de acasă de dimineață, de fapt cam târziu, după 8.00. Am zis: Mă duc! Ce va fi, va fi! Dacă voi putea să stau, stau, dacă nu, mă închin și plec. Măcar ascult slujba, intru în biserică. Am decis să rămân și nu regret. Am stat cam 9 ore”, povestește Elena, care are 70 ani.
Mulți pelerine spun că sunt nemulțumiți atunci când sunt arătați cu degetul, când oameni fără credință îi căinează sau râd de ei, când îi fac habotnici.
”Nu vreau să apar nicăieri, dar vreau să știți că merg în pelerinaj de ani de zile. Și, de fiecare dată, m-am simțit foarte bine. Ce am trăit astăzi, aici, a fost înălțător. Nu mă interesează ce spun unii și alții despre preoți. Este treaba lor, este relația lor cu Dumnezeu. Dacă greșesc, păcatul lor. Mie mi-au oferit astăzi o slujbă care m-a dus direct în ceruri. Îi îndemn pe toți care huiduie, care cârtesc continuu să asculte o Sfântă Liturghie cu inima curată, cu inima deschisă și plină de dragoste. Atunci vor simți și fumusețea acelei slujbe. De fapt, să știți că și ascultând ”Aida”, dacă nu te duci cu drag și înțelegere, cu iubire, tot degeaba. Vei da vina pe soliștii care ți s-au părut slabi, mult prea slabi. Așa și la întâlnirea cu Dumnezeu din cadrul Sfintei Liturghii”, a spus, Rodica, medic oncolog.
Psihologii explică: Credința este un mecanism de care mintea umană are nevoie
”Oamenii au nevoie de credință, au nevoie să știe că Dumnezeu este alături de ei, că există cineva care le este aproape. Comportamentul pelerinului nu trebuie asemănat cu «naivitate», cu «habotnicie». Este nevoie de credință pentru că ea este terapeutică pentru mintea umană”, explică, pentru Libertatea, psihologul clinician Cătălin Luca.
Psihologul mai spune că atunci când crezi în ceva, ai putere să mergi mai departe.
”Credința dă acestor oameni nădejde, dă încredere. Este un sentiment pe care oamenii au nevoie să-l cunoască, să-l primescă de la Dumnezeu sau de la sântul căruia se roagă. Credința este un pilon al psihicului uman”, mai spune psihologul Cătălin Luca.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro