Cu atacul masiv de luni, Putin le-a oferit radicalilor pro-război exact ce au cerut, scrie NY Times. Schimbarea radicală de la televiziunile ruse

Timp de luni de zile, presa de stat de la Moscova a insistat că forțele ruse au lovit doar ținte militare în Ucraina, evitând să relateze despre suferința pe care invazia a adus-o milioanelor de civili.

Luni însă, nu numai că televiziunea de stat a relatat despre această suferință, ba chiar a scos-o în evidență. Imaginile de la jurnalele de știri au arătat efectele exploziilor din marile orașe ucrainene, oferind și o prognoză pe termen lung care promitea luni întregi de temperaturi scăzute în această zonă.

„Nu există apă caldă; o parte a orașului nu are curent electric”, a anunțat un prezentator, descriind situația din orașul Liov, din vestul Ucrainei.

Schimbarea bruscă de discurs a fost un semn că presiunea internă de pe umerii lui Vladimir Putin a ajuns până la nivelul la care liderul de la Kremlin a considerat că trebuie să ofere o demonstrație brutală de forță – atât publicului de acasă, cât și celui din Ucraina și din Occident, scrie New York Times.

Asta are legătură cu ce s-a întâmplat în ultimele luni.

Armata rusă și comandanții lui Putin au fost țintele unor critici tot mai aspre, venite din partea susținătorilor războiului, care au acuzat forțele Moscovei că nu sunt suficient de agresive. Corul de critici a atins un nivel febril după atacul de sâmbătă asupra podului care leagă Rusia de peninsula ucraineană anexată Crimeea – un simbol al domniei lui Putin.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Prin escaladarea efortului de război, Putin pare să răspundă, în parte, acestor critici, liniștind momentan vocile susținătorilor liniei dure, furioși din cauza eșecurilor umilitoare ale armatei ruse pe câmpul de luptă.

„Acest lucru este important din perspectiva politicii interne, în primul rând”, a explicat pentru New York Times Abbas Galliamov, un analist politic rus și fost redactor de discursuri al lui Putin, vorbind despre atacurile de luni.

„A fost important să demonstreze clasei conducătoare că Putin este încă capabil, că armata este încă bună de ceva”, a observat acesta.

Putin pariază, în același timp, că elitele rusești – și publicul larg – văd într-adevăr această escaladare ca pe un semn de putere, mai degrabă decât un efort disperat de a provoca mai multă durere civililor ucraineni, într-un război pe care Rusia pare să-l piardă din punct de vedere militar.

În această privință, analiștii nu sunt convinși. „Răspunsul ar fi trebuit să arate putere, dar de fapt a arătat neputință”, a declarat Galliamov. „Armata nu mai poate face nimic altceva”, a adăugat acesta.

Atacurile îl obligă pe Putin la noi escaladări

Atacurile au ucis cel puțin 19 persoane și au rănit peste o sută, potrivit ultimului bilanț oficial, în timp ce au avariat serios infrastructura electrică a țării.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Ulterior, radicalii ruși, unii dintre cei mai aprigi critici ai felului în care decurge invazia, au declarat că armata își făcea în sfârșit treaba.

Liderul Ceceniei Ramzan Kadîrov – care recent a atacat conducerea „incompetentă” a armatei – a declarat într-o postare pe Telegram că acum este „100% mulțumit” de efortul de război. „Fugi, Zelenski, fugi”, a scris el.

Diverși propagandiști ai Kremlinului au amintit satisfăcuți de declarația lui Putin din iulie, când acesta a spus că Rusia nu a „început încă nimic serios” în Ucraina. „Acum, se pare că a început”, a declarat o prezentatoare de talk-show de la televiziunea de stat, Olga Skabeieva.

Adepții liniei dure promovează această strategie de foarte mult timp, a declarat Greg Iudin, profesor de filosofie politică la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova. „Ca și cum ar trebui să-i speriem pentru a-i supune”, a explicat el. „Așa că, pentru a face asta, trebuie să fim foarte, foarte violenți”, a concluzionat profesorul.

Putin a descris loviturile drept un răspuns la „actele teroriste” ucrainene. El a ținut să precizeze că loviturile au avut loc la inițiativa armatei, aparent o încercare de a contrazice observatorii care spun că el este cel care coordonează, de unul singur, efortul de război.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Și a amenințat că alte atacuri ar putea urma. „În cazul în care vor continua tentativele de a comite atacuri teroriste pe teritoriul nostru, măsurile luate de Rusia vor fi dure și vor corespunde în amploarea lor nivelului amenințărilor la adresa Federației Ruse. Nimeni nu ar trebui să aibă nicio îndoială în această privință”, a spus liderul de la Kremlin.

În discursul său, observă New York Times, Putin a făcut o omisiune notabilă. El nu a menționat Occidentul drept vinovatul suprem pentru explozia de sâmbătă de pe podul din Crimeea. Aceasta a fost o abatere de la retorica tipică a Kremlinului, care prezintă Washingtonul și Londra drept păpușarii din spatele rezistenței ucrainene.

Schimbarea a fost un posibil semnal că liderul rus este interesat să controleze cumva această escaladare a războiului și nu dorește să provoace un conflict direct cu NATO, speculează cotidianul american.

În vreme ce satisfac setea de sânge a radicalilor ruși, loviturile nediscriminatorii de luni prezintă un anumit risc pentru Putin, nu în ultimul rând pentru că ele contrazic chiar afirmațiile Kremlinului potrivit cărora Rusia nu vizează civilii ucraineni, ci pur și simplu desfășoară o „operațiune militară specială”.

De asemenea, ele reprezintă un precedent care l-ar putea obliga pe Putin la noi atacuri similare, în cazul unor alte eșecuri pe front.

Escaladarea războiului limitează opțiunile lui Putin

La Moscova, în timp ce sărbătoreau atacurile, unii comentatori s-au străduit să explice necesitatea devastării unor orașe care, în opinia lui Putin, sunt esențiale pentru patrimoniul cultural al Rusiei.

„Este neplăcut pentru noi să vedem atacuri cu rachete asupra unuia dintre cele mai frumoase orașe din lume, Kievul nostru”, a scris pe Telegram Serghei Markov, un comentator pro-Kremlin care apare frecvent la televiziunea de stat.

Comentatorul a găsit însă explicația. „Toată responsabilitatea pentru atacurile asupra Kievului aparține ocupanților și colaboratorilor lor. Adică a lui Biden și Zelenski personal”, a spus acesta.

În interiorul Rusiei, puțini au fost cei care au îndemnat luni la reținere. În vreme ce radicalii au lăudat atacurile, unii au deplâns faptul că Putin nu a mers chiar mai departe.

Dmitri Medvedev, fostul președinte rus și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a declarat că singura modalitate de a proteja Rusia este „dezmembrarea completă” a guvernului din Ucraina.

Unele semne au arătat că Putin este pregătit pentru o escaladare mai amplă a războiului. Sâmbătă, el a numit la conducerea ofensivei din Ucraina un general cunoscut pentru cruzimea sa, pe Serghei Surovikin.

Iar cel mai apropiat aliat internațional Rusiei, președintele Aleksandr Lukașenko din Belarus, a anunțat desfășurarea unei forțe militare comune, ridicând spectrul unei noi amenințări în nordul Ucrainei.

Vladimir Pastuhov, un politolog și avocat rus, a declarat pentru New York Times că escaladările decise de Putin „contravin propriei sale intuiții”, îi limitează serios opțiunile politice și îl împing într-un colț.

„Toate acțiunile de astăzi ale lui Putin au drept scop ieșirea din acest colț, iar singura cale de ieșire este butonul nuclear”, a declarat Pastuhov, cercetător la University College London.

„Într-un sens, ceea ce tocmai s-a întâmplat crește cu adevărat riscurile pentru președinte”, a adăugat analistul.

Urmărește-ne pe Google News