Avertizat de toată lumea în privința lucrurilor rele din România, un olandez a rămas uluit de ceea ce a descoperit aici: „Ce am zărit pe strada mea din Ploiești nici acasă nu văd”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bart Meijers, unul dintre fotbaliștii importanți ai Petrolului, a creionat un tablou colorat al vieții sociale din România, după doi ani petrecuți în orașul lui Caragiale. Îi apreciază pe români că sunt direcți, nu rezervați precum conaționalii săi, a învățat cum să dribleze traficul intens, face reclamă pozitivă țării în care locuiește atunci când este compătimit acasă la el.
Cuprins:
Bart Adrianus Johannes Meijers este numele complet al fundașului batav care a intrat în al 3-lea an de contract cu Petrolul Ploiești. A sosit în miezul verii 2020, în plină pandemie, a devenit unul dintre oamenii importanți ai uneia dintre formațiile de tradiție din România, recent revenită în Liga 1.
Apărătorul de 25 de ani a evoluat doar în Țările de Jos până să devină „lup galben”, fie la NAC Breda, în orașul natal, fie la Almere City. După doi ani plini la Ploiești, în România, după ce-a fost cu iubita sa, Nathalie, și cu patrupedul familiei atât la munte, cât și la mare, Bart se declară satisfăcut de viața sa aici. În interviul acordat Libertatea, fotbalistul a evidențiat detalii pe care le observăm și noi, discrepanța mare între cetățeni foarte avuți, iar lângă ei, oameni care trăiesc într-o sărăcie lucie.
Libertatea: Bart, cum te simți în România?
Chiar mă simt bine. Stau într-un apartament într-o zonă cool, nouă, a Ploieștiului, în zona de nord, ieșirea spre munte. Este o zonă rezidențială faină, unde sunt mulți coechipieri, români și străini, e foarte confortabil.
- Cum ți se pare orașul în care trăiești?
- Îmbină mai multe stiluri, și case sau blocuri mai vechi, dar și zone foarte noi. Aici unde trăiesc eu nu e nicio diferență față de Olanda. (râde) Unele case sunt mai frumoase decât în zona mea natală, eu stau aproape de Breda, în zona limitrofă a acestui oraș, mic, de vreo 50.000 de locuitori. Ploieștiul pare mult mai mare decât Breda. Și-am înțeles că a fost bombardat, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cum a fost și Rotterdam.
- De unde această paralelă?
- M-am informat, cu ajutorul internetului, dar am avut și un amic român, care știa și despre istoria Rotterdamului, când mi-a mai povestit câte ceva de Ploiești, mi-a menționat și acest detaliu.
„Am învățat să mai ocolesc drumurile aglomerate”
- Ți se potrivește viața în Ploiești?
- Chiar da. Practic, sunt undeva la mijloc, aproape de București, nu foarte departe de Brașov, două orașe mari, importante. În capitala voastră am fost de mai multe ori, dar îmi plac mult și Brașov, și Constanța, și Sinaia.
- Ai vreun loc care să-ți placă în mod special?
- Brașov. Chiar e frumos, datorită naturii și centrului de acolo, cu piața, cu terase, este mai liniștit orașul, are un feeling deosebit. Și românii din echipă mi-au zis de la bun început: „Du-te la Brașov și te relaxează, o să vezi că o să-ți placă!”.
- Și drumul până la Brașov?
- Eee, asta e altceva. Dacă avem și câinele după noi, trebuie să te oprești din când în când, are nevoie afară. Ne-a luat și trei ore și jumătate să ajungem de la Ploiești la Brașov.
- Ați făcut ceva!
- Da, între timp am învățat și cum să ocolesc anumite drumuri aglomerate, pe Valea Prahovei. Oricum, nu mă plâng, când vrei să ajungi într-un loc frumos, trebuie să și suferi, nu să te vaiți!
„Nu-ți zice nimeni: «Da, du-te în România că e frumos acolo!»”
- Cum te înțelegi cu românii?
- Primele luni au fost un pic dificile, era prima aventură afară, în străinătate. Nu aveam așteptări prea mari, era aspru, dar m-am deschis și a ieșit bine. Acum, pot să spun sincer: colegii mi-au devenit prieteni, nu sunt doar niște parteneri la locul de muncă.
- Ce știai despre România până să ajungi aici?
- Știam despre fotbal ceva, Hagi, Viitorul Constanța, asta fiindcă agentul meu avea jucători acolo, apoi auzisem de câteva formații românești care s-au duelat în ultimii ani cu cele din Olanda.
- Și despre țară?
- Cum a apărut ideea de a sosi în România, am fost curios să aflu cât mai multe de pe Google. Ce știam până la Google? Lucruri negative, ca majoritatea străinilor din afara țării voastre. Când vorbești despre România, nu zice nimeni: „Aaa, ce mișto, da, du-te acolo că e frumos!”. Dar, ajungând aici, descoperi o țară cu o natură extraordinară, cu o cultură deosebită, nu porcării sau chestii care fac reclamă negativă. România este o țară subestimată.
„Trag România în jos, țara și oamenii nu merită asta”
- Acum cum este? Din acest punct de vedere.
- Mai întâlnesc oameni în țara mea care-mi zic: „Ce cauți acolo?!”. Și mă compătimesc. Eu le zic că habar n-au de cum e România. OK, sunt și mulți oameni săraci aici, dar nu am cum să schimb eu situația.
- Ai observat ceva ieșit din comun în România?
- Da. Oameni foarte bogați, cu mașini scumpe, asta chiar m-a lovit, m-a impresionat. Pentru ca apoi, la câteva minute distanță, să dai peste oameni foarte săraci. Am un restaurant pe lângă unde locuiesc eu, am văzut mașini care nu există în Breda, gen Rolls- Royce sau Maybach, ce mai, rămâi cu gura căscată! Apoi, sunt acei oameni care cer bani… Este rușinos, păcat, ar trebui să se rezolve asemenea probleme. Probleme de acest gen trag România în jos, țara nu merită, cum nu merită nici majoritatea românilor!
„La Breda, prețuri ca la Mamaia”
- Cum e viața de zi cu zi comparativ cu Țările de Jos?
- Mai ieftină. Da, este. Dar depinde. Când ies la cină, e mult mai ieftin decât la mine acasă. Dar la Kaufland sau la supermarket, prețurile mi se par aproximativ egale. Hai să-ți dau un exemplu! În vară, am fost în Olanda, și-am ieșit, patru oameni, la un pub, terasă, ceva de genul acesta. Am luat trei drinks-uri fiecare, cred că au fost 12 beri, plus ceva de ronțăială, pe masă, nu mâncare neapărat. Nota de plată - 80 de euro, 400 de lei. Uriaș! Comparativ cu România.
- Cam mult.
- Le-am povestit și prietenilor că în România nu dădeam atâția bani. (râde) Pe bune, erau prețuri de Mamaia! Și în Olanda, inflația este criminală, prețurile au luat-o razna.
„Românii sunt direcți, olandezii, mai rezervați”
- Ce-ți place cel mai mult la români?
- Acum, că-i cunosc, apreciez că sunt deschiși și direcți, când vina vorba de a dialoga, de a trata ceva. Olandezii sunt mai rezervați, se retrag.
- Ce nu-ți place la români sau la România?
- Lipsa autostrăzilor și câteva probleme de infrastructură. Dar m-am obișnuit și cu asta, de mai bine de un an. La început a fost mai greu, acum sunt adaptat.
