De Daniel Ionașcu,

Astfel, BNR ar apăra pragul psihologic de 4,6 lei pentru un euro, dorind să țină moneda comunitară sub acest nivel.

Atunci când o bancă centrală vinde valută, băncile comerciale cumpără lei pentru a o folosi în activitatea de creditare a populației, pentru a împrumuta statul prin cumpărarea de titluri de stat sau pentru a o împrumuta altor bănci în operațiuni interbancare.

BNR nu recunoaște niciodată atunci când intervine în piață și nu o face niciodată direct, ci prin alte bănci comerciale. Atunci când BNR vinde euro în cantități mari acest lucru duce la o cerere mare de lei. Cererea mare de lei oprește deprecierea, dar când există o cerere mare de lei, cresc dobânzile pentru aceștia.

Atacuri din partea lui Tudose și Dragnea

BNR se află acum în centrul acuzațiilor Guvernului și ale unor politicieni, după ce indicele ROBOR a atins noi maxime. Indicele ROBOR reprezintă media cu care băncile se împrumută între ele, iar acest indicator este important deoarece în funcție de el cresc sau scad ratele celor cu credite în lei. În acest caz, creșterea indicelui ROBOR duce la creșterea ratelor.

Premierul Mihai Tudose a criticat vineri banca centrală din cauza creșterii puternice a indicelui ROBOR din ultima săptămână, afirmând că ”cei de la BNR au fost puțin plecați de acasă”.

De asemenea, și liderul PSD Liviu Dragnea – președintele Camerei Deputaților – a afirmat că ”trebuie să aibă o discuție cu BNR” pe acest subiect.

Instituție independentă

Numai că BNR este o instituție independentă, care nu dă socoteală politicienilor, Parlamentului sau Guvernului, iar independența sa este consfințită prin lege, tocmai pentru ca aceasta să își poată exercita mandatul privind stabilitatea financiară.

Când se depreciază leul și când crește ROBOR

În general, leul se poate deprecia din mai multe cauze: fie investitorii în titlurile de stat ale României își vând participațiile, fie multinaționalele repatriază profitul și vând lei pentru a cumpăra euro ca să trimită în străinătate. O altă cauză o constituie situația bugetului, Guvernul fiind la limită cu deficitul după majorările de salarii și pensii.

Executivul a reintrodus supraacciza la carburanți și a cerut companiilor de stat să ofere dividende extraordinare din rezerve.

Pe de altă parte, în momentele când firmele din țară trebuie să plătească taxe, acestea fie își retrag banii din conturi, fie se împrumută de la bănci. Acest lucru duce la scăderea lichidității din sistemul bancar, ceea ce duce apoi la creșterea ROBOR, fiind nevoie mare de lei.

În fine, o altă explicația a creșterii ROBOR vine ca urmare a anticipării de către bănci sau investitori ca Banca Națională o să majoreze dobânda-cheie. De regulă, băncile centrale majorează dobânzile fie pentru a preveni bule imobiliare, fie pentru că anticipează creșterea inflației, adică scumpiri.