Ministrul de Externe: Nu e cazul ca românii să fie alarmaţi că vor fi târâţi într-un război în vecinătatea ţării

„Nici Statele Unite, nici Alianța Nord-Atlantică nu vor trimite trupe în Ucraina. Nu va exista un conflict militar între Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă, pentru că Ucraina nu este membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, discutam pe 3 februarie cu ministrul de externe ucrainean în cadrul formatului B9 (…) și ministrul de externe ucrainean a spus foarte clar: «noi nu am cerut trimiterea de trupe străine, de trupe aliate pe teritoriul Ucrainei. Nu avem nevoie de aceste trupe în acest moment. Pe noi ne interesează alt tip de sprijin: sprijin politico-diplomatic, sprijin pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei». Deci nu va exista un astfel de conflict între NATO și Rusia. Toată lumea trebuie să fie conștientă de acest lucru și nu e cazul să existe cetățeni români care să fie alarmați că vom fi târâți într-un război în vecinătatea noastră”, a afirmat oficialul guvernamental, potrivit transcriptului interviului, publicat de site-ul MAE.

Șeful diplomației române a dat detalii și despre „răspunsul” care va fi dat Federaţiei Ruse din partea aliaților NATO și țărilor membre ale blocului comunitar.

„Există un răspuns care va fi dat Federaţiei Ruse şi ne-am pregătit cu acest răspuns şi el va fi în termenii care eu sper că Federaţia Rusă să fie conştientă că nu îşi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba despre un răspuns din partea NATO, pe de-o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic. Pe de altă parte, răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene într-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuni”, a precizat Bogdan Aurescu.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Potrivit ministrului de externe, potențialele sancţiuni impuse Moscovei vor avea „consecințe masive”, iar acestea ar putea fi luate inclusiv la nivel personal.

„Este vorba despre sancţiuni cu caracter economic, este vorba de sancţiuni care ating domeniul financiar şi, respectiv, comercial. Este vorba despre sancţiuni individuale cu privire la anumite persoane care sunt implicate în lanţul de luare a deciziilor. Nu pot să dau acum mai multe elemente, fiindcă procesul este încă în curs, dar pot să vă asigur că acest pachet de sancţiuni este unul destul de substanţial şi va produce consecinţe masive şi costuri severe Federaţiei Ruse”, a mai spus Bogdan Aurescu.

NATO și țările din Occident se tem că Federația Rusă pregătește o invazie „iminentă” a Ucrainei, după ce Kremlinul a mobilizat peste 127.000 de soldaţi la granița cu țara vecină. Moscova a negat în mod repetat orice intenţie agresivă, dar a solicitat garanţii scrise de securitate din partea Occidentului, inclusiv respingerea definitivă unei aderări a Ucrainei la NATO şi retragerea trupelor NATO de pe flancul estic, inclusiv din România și Bulgaria.

După ce negocierile diplomatice dintre Washington și NATO, pe de o parte, și Federația Rusă, de cealaltă parte, pentru detensionarea situației de la granița Ucrainei nu au produs rezultate dorite de Occident, Pentagonul a decis să trimită aproximativ 3.000 de soldați suplimentari în Polonia și în România, ca să protejeze flancul estic al alianței militare în cazul unei potențiale escaladări a crizei din Ucraina.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În țara noastră a fost trimisă, sub comanda SUA, o escadrilă Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, după o decizie bilaterală a Washingtonului și Bucureștiului.

Vineri, primele trupe americane au ajuns în Germania. Este vorba despre aproximativ 2.000 din cei 3.000 de militari care au fost trimiși pe continent în sprijinul aliaților NATO din Europa de Est.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro