De ce s-a supărat Patriarhia pe o expoziție dintr-un mall din București și ce răspund organizatorii evenimentului: „Cei care se simt jigniți nu au simțul umorului”

• Organizatorii expoziției se apără în fața reacției BOR: „Cine se simte jignit nu are simțul umorului”.
• Nici Biserica Catolică nu vede o expoziție reușită, ci mai degrabă una care se referă doar la aspectele negative ale Bisericii. 
• Nu e prima dată când BOR reacționează dur la elemente ce țin de artă și cultură. În primăvara lui 2020 a reușit să determine înlăturarea unor ilustrații care înfățișau medici cu aure și în posturi de sfinți, din București. 

„Chinuitul text anticlerical afișat pe un panou la așa-numita expoziție a «Muzeului Kitsch-ului» dintr-un mall bucureștean nu păcătuiește, desigur, prin denunțarea kitsch-ului religios (ivit relativ recent în orice spațiu confesional), ceea ce face cu mâhnire și bună intenție orice bun cunoscător al curatei tradiții culturale creștine și al tezaurului artistic inestimabil al Ortodoxiei, ci prin perfida generalizare a unei punctuale derive estetice sau morale la adresa tuturor preoților și, in extenso, la adresa Ortodoxiei însăși”, spune purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Vasile Bănescu, într-un articol publicat pebasilica.ro, site-ul Patriarhiei Române.

Singurul muzeu al kitsch-ului din România

Muzeul Kitsch-ului găzduiește o colecție de exponate care compun imaginea de ansamblu a kitsch-ului românesc: bibelouri din perioada comunistă, carpete cu Răpirea din Serai, peștele de sticlă pus pe milieu, mai multe numere ale ziarului Scânteia, sticle pentru sifon, icoane 3D și cruci cu luminițe și termometru.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

Muzeul este singurul de acest fel din România și al patrulea din lume. Toate exponatele provin din colecția personală a proprietarului Cristian Lica, îmbogățită de-a lungul timpului cu numeroase artefacte donate. Logoul muzeului are o cruce aurie în loc de „T”, în cuvântul „Kitsch”.

Deschis de patru ani în București, în Centrul Vechi, muzeul a fost mutat recent, pentru câteva luni, în mall-ul AFI Cotroceni, pe patinoar.

„Când religia devine materialistă, ea se transformă în kitsch”

Piesele din muzeu sunt împărțite pe opt categorii: Dracula, religie, comunism, design interior, gypsy, modern, make your own kitsch și galeria de artă kitsch.

Fiecare categorie vine cu un panou de prezentare. Mesajul care îi întâmpină pe vizitatori la intrarea în secțiunea exponatelor religioase vorbește despre faptul că, deși aproape toți românii se consideră credincioși, aceștia nu prea arată asta, pentru că păcatele – furtul, abuzul, violența domestică – țin ridicate statisticile negative.

„Când religia nu mai este spirituală și devine materialistă, ea se transformă în kitsch. În teorie, aproximativ 90% dintre români se consideră credincioși – cea mai mare rată din UE. În practică, un număr mic de români aderă strict la valorile creștine”, scrie pe panou.

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

Statisticile deduc un număr mare de membri păcătoși, furtul, abuzul, violența domestică și toleranța redusă în general fiind doar câteva exemple în acest sens. Iisus Hristos a fost un om fără interes pentru valorile materiale. Bogăția opulentă a preoților săi contrastează cu valorile spirituale creștine.

Prezentarea categoriei de kitsch religios:

În continuare, proprietarii muzeului fac referire la garderoba elegantă și accesoriile scumpe ale preotului, crucile cu lumini colorate, calendarul ortodox, „util în bucătărie”, carpete religioase, opulența preoților bogați care se plimbă „în mașini de lux”, oamenii care apar alături de sfinți pe pereții pictați ai bisericilor și televizoarele din mormintele romilor.

BOR acuză atacuri constante asupra Bisericii

Expoziția cu obiecte religioase și mesajul care o însoțește a stârnit reacții dure din partea Bisericii Ortodoxe.

Într-un articol publicat pe site-ul Patriarhiei Române, basilica.ro, purtătorul de cuvânt al Bisericii, Vasile Bănescu, vorbește despre „înfierarea publică a Bisericii”, despre „chinuitul text anticlerical” care jignește creștinismul și pe toți preoții prin generalizarea comportamentului neadecvat al unora dintre ei.

„Înfierarea publică a Bisericii, Ortodoxe sau nu, a fost constant hrănită de ideologia sacrilegă a socialismului utopic, fie el marxist-leninist, fie nazist, fie, recent şi consistent, neomarxist”, afirmă Bănescu.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Cine se simte jignit nu are simțul umorului”

Contactat de Libertatea, Cristian Lica, proprietarul muzeului, s-a arătat surprins de cuvintele lui Bănescu și susține că scopul galeriei nu a fost nicio clipă de a jigni pe cineva.

„Avem o expoziție unde vin oamenii și se amuză. Noi nu vrem să intrăm în polemici, este o expoziție nevinovată”, spune Lica, precizând însă că nu contestă punctul de vedere al BOR.

Nu vrem să jignim pe nimeni, dar în același timp, pot spune că cei care se simt jigniți nu au simțul umorului.

Cristian Lica:

Biserica Catolică: „O analiză tendențioasă”

Arhiepiscopia Romano-Catolică de București susține în oarecare măsură punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe. Aceasta spune, prin purtătorul său de cuvânt, Șerban Tarciziu, că un muzeu al kitsch-ului are un rol educativ, pentru că arată care este adevărata valoare artistică și ce este non-valoare, în condițiile în care inclusiv arta religioasă are partea ei de kitsch, prin obiecte „fără pic de valoare, la limita ridicolului”.

Cu toate acestea, din panoul de prezentare, deși exemplele date de reprezentanții muzeului pot fi reale, afirmă Tarciziu, analiza se referă doar la aspectele negative ale Bisericii, ceea ce o face „tendențioasă”.

„Din păcate, după ce este evocat, în afișul de la intrare, dezinteresul lui Iisus Hristos pentru valorile materiale, privirea organizatorilor nu reține decât «opulența religioasă» a preoților. Sigur că exemplele date se presupune că sunt reale. Doar că o astfel de analiză care nu se referă decât la aspecte negative ale Bisericii, pe care le evocă împreună cu «crucifixul cu lumini colorate», cu «statuetele religioase făcute din ciment», cu «carpetele religioase de perete» etc., este tendențioasă”, afirmă Șerban Tarciziu, într-un punct de vedere transmis la solicitarea Libertatea.

Cred că o astfel de prezentare a „kitsch-ului religios” nu este una constructivă, ci mai curând una unilaterală și distructivă, lipsindu-i abordarea obiectivă și detașată a unui demers muzeal autentic.

Șerban Tarciziu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București:

BOR și desenele cu medicii-sfinți de pe panourile publicitare

Nu e prima dată când BOR reacționează dur la elemente care țin de artă și cultură. În primăvara anului trecut, artista Wanda Hutira a creat o serie de ilustrații înfățișând medici cu aure și în posturi de sfinți, în mai multe religii, în cadrul unei campanii derulate de o agenție de publicitate cu scopul de a le mulțumi celor care luptă în prima linie cu pandemia de COVID-19.

După ce imaginile au fost expuse pe panourile publicitare din București și din țară, acuzațiile de blasfemie au început să curgă dinspre Biserica Ortodoxă și chiar dinspre Primăria Capitalei – condusă la vremea respectivă de Gabriela Firea -, care a cerut scoaterea lor pe motiv că îi jignește pe bucureșteni. În final, agenția McCann a cedat și a retras panourile.

„O încercare jenantă de rapt simbolic și maltratare vizuală a iconografiei creștine”, spunea atunci Vasile Bănescu despre desenele Wandei Hutira.

În schimb, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, Șerban Tarciziu, a spus că apreciază viziunea tinerei și „încercarea exprimării artistice a unei idei frumoase în limbajul imagistic al mai multor religii”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro