Daca se astepta cineva ca onorata Curte Constitutionala sa clarifice raporturile presedinte – premier barem in privinta alcatuirii echipei guvernamentale, s-a inselat. O noua decizie incalcita si controversata a CCR – sunt voci care acuza un troc, in contrapartida fiind decizia pro domo privind CNSAS: 25% din magistrati, afirma presedintele, sunt fosti turnatori – lasa loc multor interpretari. E insa evident ca numirea Noricai Nicolai prin semnatura directa a presedintelui e acum imposibila. Se pare ca liberalii coc varianta restructurarii Cabinetului si trecerii propunerilor prin Parlamentul girat de clasa politica (de ‘zoaie’, ca sa-l citam pe Traian Basescu).
Oricum, CCR lasa brambureala sa continue. Are premierul – cel care raspunde politic pentru realizarea programului de guvernare, implicit administrarea tarii – dreptul de a-si selecta el echipa? Sau, excedand cadrul constitutional, presedintele e cel care are ultimul cuvant (nu si raspunderea rezultatelor ulterioare)? Mutatis mutandis, e cam ca la fotbal, la Steaua, sa zicem, unde Gigi Becali si-a silit deseori antrenorii sa trimita in teren echipa fixata de el, ca patron, iar apoi i-a balacarit si i-a dat afara pentru lipsa de eficienta. Atata tot ca Basescu nu-i patronul tarii, Tariceanu nu-i Olaroiu, Hagi sau Lacatus, iar gestionarea statului de drept nu-i totuna cu un meci de fotbal.
Probabil ca daca Romania n-ar fi existat, Uniunea Europeana ar fi inventat-o. Pentru a oferi celorlalti membri ai structurii continentale o mostra de cum nu trebuie, nu poate fi – fara urmari negre pentru poporul respectiv – condusa o tara. Pe agenda conducatorilor careia nu se afla nimic, dar absolut nimic din ceea cea realmente preocupa si ingrijoreaza populatia. Ci doar ambaturile lor stupide si rafuielile de mahalagii.