Candidații la Președinție care au ajuns la pușcărie. Lista infracțiunilor care i-au băgat după gratii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii se prezintă duminică, 4 mai, la alegerile prezidențiale din 2025, al 9-lea proces electoral organizat după Revoluție. România a avut până acum patru șefi de stat – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis – unii candidați au avut probleme cu legea. Libertatea prezintă lista candidaților penali la alegerile din trecut, personaje care s-au visat la Cotroceni, dar s-au trezit la pușcărie.
Cuprins:
- Prințul Paul: Nobilul escroc al României
- Adrian Năstase – primul șef de guvern care a înfundat pușcăria
- Cum s-au risipit ambițiile politice ale lui Gigi Becali
- Ciuhandu, prezidențiabilul care a ajuns primar, apoi inculpat
- Raj Tunaru, pușcăriaș în SUA
- Sorin Oprescu, medicul lecuit de șpagă cu 11 ani de pușcărie
- Nati Meir – țeparul care și-a făcut campanie cu bani de jucărie
- Elena Udrea, „președinta” deținutelor de la Penitenciarul Târgșor
- Dan Diaconescu – de la șantaj la sex cu minore
În România au fost organizate 8 alegeri prezidențiale între anii 1990 și 2019, fără a pune la socoteală alegerile din noiembrie 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională.
Orice cetățean român care are peste 35 de ani, strânge 200.000 de semnături din partea unor persoane cu drept de vot și n-a exercitat alte două mandate de președinte are voie să candideze pentru întâia funcție din statul român. Excepție a făcut doar Ion Iliescu, care a avut 3 mandate de președinte.
Prințul Paul: Nobilul escroc al României
În anul 2000, alegerile prezidențiale au fost câștigate de Ion Iliescu (66,83%) în fața lui Corneliu Vadim Tudor (33,17%). În primul tur a candidat și Paul al României, care a obținut 0,49% din voturi.
Paul Philippe este nepotul lui Carol al II-lea, tatăl lui fiind Mircea Grigore Carol Lambrino, fiul nerecunoscut al regelui. Astfel, deși se prezintă ca prinț, Paul Philippe nu face parte din Casa Regală a României, nici din Casa de Hohenzollern.
Deși regele Mihai I nu l-a recunoscut niciodată ca nepot, Paul al României a deschis pe rolul instanțelor nenumărate procese de retrocedare, dintre care unul îi va aduce condamnarea: cel legat de Ferma Regală Băneasa.
- În anul 2006, Paul al României îl convinge pe milionarul Remus Truică să-l susțină financiar în schimbul drepturilor litigioase pentru Ferma Băneasa (28,36 ha) și Pădurea Snagov (30 ha).
- În jurul acestui demers de retrocedare s-a format un grup infracțional format din afaceriștii israelieni Benny Steinmetz și Tal Silberstein, jurnalistul Dan Andronic sau avocatul Robert Roșu.
- Au urmat intervenții pe lângă judecători sau pe lângă autoritățile locale pentru retrocedarea celor două proprietăți, fapte documentate de procurorii DNA în rechizitoriul din 2016 și confrmate ca infracțiuni de Înalta Curte în 2020, cu un prejudiciu de peste 145 de milioane de euro.
Pe data de 17 decembrie 2020, milionarul Remus Trucă a s-a ales cu o pedeapsă de 7 ani cu executare, Paul al României cu 3 ani şi 4 luni cu executare, iar oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi şi ei la câte 5 ani închisoare cu executare. Avocatul Robert Roşu a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare (anulată ulterior), în timp ce jurnalistul Dan Andronic a primit 3 ani cu suspendare.
„Prințul Paul” a fugit din țară înainte de condamnare și a fost arestat ulterior în Malta, stat care a refuzat extrădarea lui în august 2024.
Adrian Năstase – primul șef de guvern care a înfundat pușcăria
Alegerile prezidențiale din 2004 au fost câștigate de Traian Băsescu (51,23%) în fața lui Adrian Năstase (48,77%).
Adrian Năstase avea să fie condamnat ulterior în două dosare penale:
- Trofeul Calității – Pe 30 ianuarie 2012,Adrian Năstase a fost condamnat de Înalta Curte la 2 ani de închisoare cu executare în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), sub conducerea Irinei Jianu, a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul calităţii în construcţii”.
„În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase”, rețineau procurorii DNA în rechizitoriu.
După condamnare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu ajutorul unui pistol și a fost transportat la spital, apoi la penitenciar, unde a executat 9 luni din cei 2 ani.
Dosarul Zambaccian – Pe 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată și șantaj, alături de soția lui, Dana Năstase, care a primit 3 ani cu suspendare.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2001-2006, folosind autoritatea şi influenţa rezultatelor din funcţiile ocupate în stat, Adrian Năstase (fost preşedinte PSD şi fost premier al României) a săvârşit mai multe infracţiuni de corupţie, antrenând şi alte persoane, infracţiuni de pe urma cărora ar fi obţinut 1,3 milioane de euro.
Procurorii l-au mai acuzat pe fostul premier şi pe soţia sa că în perioada 2002-2004 ar fi introdus ilegal în ţară, prin intermediul unei firme din Bacău, 12 containere cu obiecte de decor, sanitare şi de uz casnic, piese de mobilier, pe care le-au cumpărat din China cu sprijinul lui Ioan Păun, fostul consul al României la Shanghai, care s-a ocupat la acea vreme atât de achiziţionarea, cât şi de depozitarea lor temporară într-un hotel dezafectat al Ambasadei României din China.
Adrian Năstase a fost inculpat și în dosarul „Mătușa Tamara”, dar a fost achitat. Pe 21 decembrie 2021, fostul premier a obținut reabilitarea judecătorească.
Cum s-au risipit ambițiile politice ale lui Gigi Becali
La alegerile prezidențiale din 2004 a mai candidat și Gigi Becali din partea Partidului Noua Generație (PNG), care a obținut atunci 1,77% din voturi.
Latifundiarul din Pipera a fost condamnat apoi în trei dosare penale:
- Dosarul sechestrării hoților care i-au furat mașina. Pe 11 februarie 2013, Înalta Curte l-a condamnat pe Gigi Becali la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la lipsire de libertate în mod ilegal.
În noaptea de 26 spre 27 ianuarie 2009, Gigi Becali le-a fi cerut gărzilor sale să-i găsească pe cei care i-au luat autoturismul, să-i ducă la sediul PNG, unde hoţii au fost puşi să dea declaraţii scrise în care consemnau că ei sunt cei care au furat Mercedesul omului de afaceri şi că nu vor reclama Poliţiei faptul că au fost urmăriţi cu maşinile, urcaţi cu forţa în vehicule şi duşi în Pipera. Unul dintre hoţi a fost împuşcat, glonţul de cauciuc fiind scos din piciorul victimei la sediul din Pipera.
- Schimbul de terenuri cu MApN – Pe data de 20 mai 2013, instanța supremă l-a condamnat pe Gigi Becali la 3 ani de închisoare cu executare. Tot atunci, fostul ministru Victor Babiuc şi fostul şef al Statului-Major, generalul Dumitru Cioflină, au primit câte doi ani de închisoare, tot cu executare.
Potrivit procurorilor, în perioada 1996-1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roşia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu Gigi Becali, suprafaţa totală cedată acestuia fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari.
- Dosarul Valiza – Pe 4 iunie 2013, Gigi Becali a fost condamnat de Înalta Curte la 3 ani de închisoare cu executare pentru dare de mită și fals.
Acuzațiile se refereau la faptul că, în anul 2006, finanțatorul FCSB le-a promis jucătorilor de la Gloria Bistrița sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de euro ca să câștige meciul cu Rapid București.
Ulterior, în 2008, Becali le-a dat jucătorilor de la Universitatea Cluj câte 100.000 de euro în scopul de a câștiga meciul cu CFR Cluj. Banii au fost dați într-o valiză, de unde și numele dosarului.
Pentru toate aceste fapte, Gigi Becali a fost reabilitat în anul 2021.
Ciuhandu, prezidențiabilul care a ajuns primar, apoi inculpat
Tot în 2004 a candidat și Gheorghe Ciuhandu, din partea PNȚCD. În 2019, Curtea de Apel Timișoara l-a condamnat pe Gheorghe Ciuhandu la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar în care era judecat alături de alte persoane pentru finanțarea ilegală a FC Poli Timișoara.
Acuzațiile se refereau la faptul că în perioada 2008-2011, pe vremea când era primar al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu și oamenii lui din subordine au virat milioane de lei de la Consiliul Local cu titlul de așa-zisă finanțare pentru echipa Poli Timișoara.
În realitate, banii au ajuns în contul SC Politehnica Timișoara SA și erau destinați pentru redresarea financiară a acestei firme, nu pentru echipă.
Raj Tunaru, pușcăriaș în SUA
La alegerile prezidențiale din 2004 a candidat și deputatul independent Alexandru Raj Tunaru, obținând cel mai mic scor dintre cei înscriși în primul tur (0,26%).
Botezat după un celebru actor indian, acesta a intrat în Parlament pe listele PRM, dar apoi s-a certat cu Corneliu Vadim Tudor, care în urma scandalului i-a dedicat un vers în stilul său caracteristic: „Raj Kapoor, să mă pupi în cur!”.
Raj Tunaru a plecat apoi în SUA, în statul California, unde a fost arestat în 2006, după ce și-a bătut amanta. Un judecător i-a fixat lui Raj Tunaru o cauțiune de 500.000 de dolari, pe care a plătit-o soția.
Înainte de proces, fostul deputat a amenințat-o cu moartea pe fosta amantă, crezând că femeia se va speria și își va retrage plângerea. În schimb, aceasta l-a înregistrat și a prezentat discuția la primul termen de judecată, astfel că Raj Tunaru a fost arestat din nou, de data asta sub o cauțiune de 1 milion de dolari.
Raj Tunaru a executat o pedeapsă de 4 ani și 6 luni într-o pușcărie din California, apoi a fost expulzat în România.
Sorin Oprescu, medicul lecuit de șpagă cu 11 ani de pușcărie
Alegerile prezidențiale din 2009 au fost câștigate, din nou, de către Traian Băsescu (50,34%).
În cursa electorală s-a înscris și medicul Sorin Oprescu, obținând un scor de 3,18% în primul tur.
- Fostul primar al Capitalei a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe data de 13 mai 2022, la 10 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
- Sorin Oprescu a fost acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Înainte de pronunțarea deciziei, Sorin Oprescu a fugit în Grecia, unde ulterior a fost prins și arestat. Instanțele elene au decis să îl elibereze și apoi au refuzat extrădarea lui în România.
Nati Meir – țeparul care și-a făcut campanie cu bani de jucărie
Tot la alegerile din 2009 a candidat și omul de afaceri româno-israelian Nati Meir, care n-a mai ajuns în primul tur de scrutin, după ce a fost arestat pentru înșelăciune și fals.
- Nati Meir a înșelat mai multe persoane, între care și pe Adi Minune, pe care le-a plătit cu bancnote fără valoare financiară, strânse în teancuri și legate cu o bandă de hârtie, pentru a nu se vedea mențiunea „specimen”.
- În anul 2009, manelistul Adi Minune a primit „contravaloarea” a 70.000 de euro în bancnote „specimen” pentru imnul de campanie pe care l-a compus special pentru Nati Meir, care candida la alegerile prezidențiale. Diferența de până la 120.000 de euro (pentru o serie de concerte) a fost plătită de israelian cu ajutorul unui cec fără acoperire.
- Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Nati Meir, în data de 12 iunie 2014, la 7 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzat de înşelare a mai multor persoane, cărora le promisese că le trimite la muncă în Israel.
Nati Meir a fugit din țară în 2016, simțind că se apropie finalul unui proces de înșelăciune, cu o condamnare care îngloba și resturi din pedepsele rămase neexecutate în urma liberării condiționate.
În 2017, Nati Meir a fost condamnat, în lipsă, la 11 ani de închisoare, urmând a fi prins în Grecia abia în noiembrie 2024. Repartiat la sfârșitul anului 2024, Nati Meir cere acum liberarea condiționată.
Elena Udrea, „președinta” deținutelor de la Penitenciarul Târgșor
Alegerile prezidențiale din 2014 au fost câștigate de Klaus Iohannis (54,43%), însă în cursă s-a înscris și Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării și Turismului, cu sloganul „Bună pentru România”. A obținut 5,2% din voturi.
În justiție, Elena Udrea a avut 3 dosare:
- Dosarul campaniei din 2009, în care a fost condamnată în primă instanță, la Curtea de Apel București, la pedeapsa de 8 ani de pușcărie în legătură cu finanțarea ilegală a campaniei electorale a lui Traian Băsescu. În același dosar, fiica fostului președinte, Ioana Băsescu, a primit 5 ani de închisoare. Într-un final, ambele au scăpat prin prescripție la Înalta Curte, pe 11 iulie 2023.
- Dosarul Hidroelecrtrica: Curtea de Apel București a constatat pe 11 aprilie 2023 intervenția prescripției în cazul traficului de influență de 3,4 milioane de euro pe care Elena Udrea l-a comis în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu. pentru a asigura recuperarea sumelor de bani – despre care judecătoarea scrie negru pe alb că provin din infracțiuni – instanța de fond i-a instituit Elenei Udrea măsura confiscării speciale până la concurenţa sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro, urmând ca procesul să continue în civil. Pe 4 iulie 2024, instanța supremă a menținut hotărârea de la fond.
- Dosarul „Gala Bute”: Elena Udrea se află în pușcărie după ce pe 7 aprilie 2022 a pierdut o contestație în anulare la condamnarea de 6 ani pe care o primise în 2018 în dosarul „Gala Bute”. Ea a fugit pentru a doua oară din țară, cu câteva ore înainte de pronunțarea deciziei, dar a fost prinsă la scurt timp în Bulgaria, în momentul în care încerca să treacă frontiera în Grecia. În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica. Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea. Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
În prezent, Elena Udrea se află în continuare la închisoare, unde se pregătrește pentru liberarea condiționată.
Dan Diaconescu – de la șantaj la sex cu minore
La alegerile prezidențiale din 2014 a candidat și realizatorul de televiziune Dan Diaconescu, patronul OTV, cu un rezultat de 4,03%.
Fondator al Patridului Poporului (PP-DD), Dan Diaconescu a fost eliberat din închisoare pe 29 noiembrie 2017, când executase deja 2/3 din pedeapsa de 5 ani și 6 luni de închisoare la care fusese condamnat pe data de 5 martie 2015.
- În perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat și l-a șantajat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv (realizator de programe la OTV), pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.
- În prezent, Dan Diaconescu este judecat pentru sex cu minore și folosirea prostituției infantile, pentru acuzațiile că, în perioada 2020-2021, ar fi plătit cu sume cuprinse între 300 și 400 de lei surori gemene în vârstă de 15 ani, în schimbul unor servicii sexuale. Realizatorul TV susține că este nevinovat și că fetele i-ar fi înscenat totul cu scopul de a-l șantaja.
