Ce este pink tax, adaosul plătit de femei la produse similare cu ale bărbaților. Romina Nicoară, expert în marketing: „Sunt studii care au comparat sute de produse, raft cu raft”

Unul dintre cele mai cunoscute studii pe acest subiect, realizat la New York, a analizat peste 800 de produse livrate de aproximativ 100 de branduri. Concluzia cercetării arată că produsele pentru femei costă, în medie, cu circa 7% mai mult decât echivalentele masculine. 

Discrepanțele au fost identificate în mai multe categorii, de la șampon și gel de duș până la aparate de ras sau articole vestimentare. Despre acest fenomen, Libertatea a stat de vorbă cu Romina Nicoară, expertă în marketing organic.

Mecanismul complex care determină diferența de preț

Specialista confirmă existența fenomenului numit „pink tax”. „Știu că sună a slogan, dar nu e. Sunt studii făcute de oameni care au stat și au comparat sute de produse, raft cu raft”, spune ea.

Aceasta explică că fenomenul nu este rezultatul unei decizii explicite de tip „taxare a femeilor”, ci al unui mecanism mai complex, în care intervin brandingul, comportamentul de consum și strategiile de marketing. „Nu e o conspirație în care cineva a stat la o masă rotundă și a zis hai să taxăm femeile. E mai subtil decât atât”, explică Nicoară.

Totuși, atunci când produsele sunt analizate în contextul lor real de piață, adică așa cum sunt ele vândute consumatorilor, specialista spune că apare o diferență constantă: femeile ajung, în medie, să plătească mai mult. „Dacă ești femeie și cumperi produse gândite pentru femei, dai mai mulți bani. Ăsta e adevărul”, menționează specialista. 

Problema, explică Nicoară, este că o parte importantă din diferența de preț nu reflectă costul de producție, ci comportamentul de consum și modul în care este perceput produsul.

Un exemplu invocat frecvent este cel al produselor de igienă din Marea Britanie. În 2021, după eliminarea taxei pe absorbante, prețurile de la raft nu au scăzut. Retailerii au păstrat diferența în marja de profit, ceea ce a alimentat discuția despre modul real în care sunt stabilite prețurile. 

„Dacă prețul ar fi reflectat strict costurile de producție, ar fi trebuit să scadă. Nu a scăzut. Deci înseamnă că prețul e setat în funcție de cât ești dispus să plătești, nu de cât costă produsul, iar femeile sunt dispuse să plătească mai mult”, explică ea. 

Cum se reflectă „pink tax” în produsele din viața de zi cu zi

Nicoară spune că produsele sunt construite diferit vizual și emoțional, chiar și atunci când funcționalitatea este identică. Ambalajele roz, parfumurile fine, campaniile cu mesaje despre „grijă de sine” sau „răsfăț” creează ideea că produsul destinat femeilor este mai potrivit sau mai valoros. „Problema e că acele costuri explică doar o mică parte din diferență. Restul e altceva”, menționează aceasta. 

Ea adaugă că influența marketingului este dublată de comportamentul consumatorilor. Studiile arată că aproximativ 78% dintre femei aleg produse din gama destinată lor, chiar și atunci când alternativele masculine sunt practic identice. „Companiile văd datele astea și spun: de ce să scădem prețul dacă produsul se cumpără oricum?”, explică ea. 

Dincolo de marketing, Nicoară amintește și de componenta socială. Alegerea unui produs „pentru bărbați” poate fi percepută ca neobișnuită sau inconfortabilă, iar acest lucru influențează deciziile de cumpărare. „Cât timp există jena aia, prețul premium se susține singur, fără ca și cineva să forțeze nimic”, spune specialista. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Exemplul aparatelor de ras

Fenomenul poate fi observat în numeroase categorii de produse. Un exemplu des întâlnit este cel al aparatelor de ras: variantele pentru femei, de multe ori identice tehnic cu cele pentru bărbați, pot fi cu până la 30% mai scumpe, diferența fiind dată exclusiv de design și culoare, conform specialistei. 

Un alt exemplu vine din zona serviciilor: curățătoria chimică. O cămașă feminină poate costa chiar și cu 90% mai mult la curățat decât una masculină, deși procesul este același, realizat cu aceleași echipamente, afirmă aceasta. 

Cea mai controversată categorie rămâne însă cea a produselor de igienă menstruală. Tampoanele, absorbantele și cupele menstruale sunt taxate în multe țări, inclusiv în România, ca produse de consum obișnuit, nu ca necesități medicale. „O femeie cheltuie în medie 5.250 de euro de-a lungul vieții pe aceste produse. Nimeni nu a ales asta. E biologie, nu preferință de consum”, explică ea. 

Strategii simple pentru a evita costurile mai mari

Nicoară susține că există câteva metode simple prin care consumatorii pot reduce impactul acestor diferențe de preț.

Primul pas este analiza atentă a produselor: citirea ingredientelor și compararea lor directă. Dacă un produs destinat bărbaților are aceeași formulă ca unul pentru femei, alegerea celui mai ieftin nu implică nicio diferență reală de calitate, susține Nicoară. 

Un alt element important este compararea prețului per 100 ml, nu a prețului total. Produsele destinate femeilor au adesea ambalaje mai mici, ceea ce poate crea impresia falsă că sunt mai accesibile, deși costul raportat la cantitate este mai mare. „E un truc vechi și funcționează, pentru că nu ne uităm atent”, explică ea. 

De asemenea, sunt recomandate produsele din gama unisex sau cele destinate bărbaților, care pot avea formule similare, uneori chiar mai concentrate. „Părul tău nu știe ce culoare are sticla, nu trebuie să fie neapărat roz”, susține Nicoară. 

În final, specialista sugerează o abordare cu temeinicie a problemei: identificarea produselor cumpărate lunar și testarea alternativelor mai accesibile. „Nu trebuie să le schimbi pe toate deodată. Începe cu unul. Dacă funcționează, continui. În câteva luni realizezi că ai făcut economii reale fără să sacrifici nimic din rutină”, concluzionează specialista. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro