Ce părere au românii despre interzicerea fumatului în spațiile publice?

Conform cercetării, interzicerea fumatului în spaţiile publice este susţinută de 84% dintre respondenţi, care se declară, la nivel general, total sau parţial de acord cu această măsură. Interzicerea fumatului în spaţiile închise, fapt deja stipulat de legislaţia în vigoare, se bucură de cea mai mare susţinere (cu peste 90% acord total sau parţial) şi reprezintă în fapt asumarea la nivel individual a normelor legale.
Peste 80% dintre respondenţi susţin, prin acord total sau parţial, interzicerea fumatului în spaţiile deschise — locuri de joacă pentru copii, în parcuri, în curţile şcolilor şi liceelor.
„Efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii sunt arhicunoscute. Este misiunea noastră, a Asociaţiei React, să ne îngrijim de sănătatea comunităţii şi mai ales de tineri. Adultul tânăr este cel mai expus la riscul de a deveni fumător. Potrivit studiului nostru, vârsta medie la care românii încep să fumeze este de 19 ani, în condiţiile în care 44% dintre respondenţii fumători au devenit fumători în jurul vârstei de 18 ani, iar 36% între 18 şi 20 de ani. Avem nevoie de politici publice solide, bazate pe prevenţie şi de implicarea cât mai multor actori socio-medicali pentru a asigura sănătatea populaţiei”, afirmă dr. Anca Ştefan, preşedinte al asociaţiei.
În ceea ce priveşte interzicerea vânzării produselor din tutun în magazinele aflate la mai puţin de 250 de metri de şcoli, licee, universităţi şi spitale, se remarcă o atitudine pozitivă din partea respondenţilor.
Astfel, 78% se declară pentru interzicerea vânzării în apropierea şcolilor şi liceelor, 69% în apropierea spitalelor şi 66% în apropierea universităţilor, ceea ce denotă o atenţie sporită pentru protejarea copiilor şi a tinerilor în general, precum şi a bolnavilor. Potrivit studiului, 20% dintre respondenţii nefumători sau foşti fumători declară că locuiesc împreună cu cineva care fumează în interiorul locuinţei, iar 11% sunt expuşi la serviciu la fumul de ţigară al colegilor mai mult de o oră pe zi.
De asemenea, 15% dintre foştii fumători susţin că au renunţat la fumat în ultimul an. Ca metode utilizate pentru renunţarea la fumat 94% dintre foştii fumători au afirmat că au renunţat brusc, printr-un efort de voinţă. Reducerea treptată a numărului de ţigări a fost utilizată ca metodă de renunţare la fumat de doar 5% dintre foştii fumători.
„Grupa de vârstă 18 — 25 de ani manifestă rezistenţa cea mai mare la măsurile anti-fumat. Interzicerea fumatului în locaţii frecventate de aceştia (baruri şi spaţiile deschise ale universităţilor), cât şi în maşina personală sau pe stradă sunt propuneri care se bucură de o susţinere de până la 30% în cazul barurilor şi 46% în cazul spaţiilor deschise din universităţi”, arată cercetarea.
Studiul a fost realizat de Centrul de Marketing şi Prognoză Socială (www.cmps.ro), la solicitarea Asociaţiei React. Interviurile au fost realizate telefonic, pe baza unui chestionar structurat (CATI). Colectarea datelor a avut loc în perioada 20 martie — 3 aprilie. Studiul a fost realizat pe un eşantion aleator de 1.067 de persoane, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia cu vârsta de 18 ani şi peste. Marja de eroare este de plus/ minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro