Încă o zi de bombardamente în Fâșia Gaza. Zeci de morți, printre care și mai mulți copii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Armata aeriană israeliană a bombardat duminică casa liderului Hamas și a distrus casa altei familii din Fâșia Gaza, după ce Hamasul palestinian a lansat peste 100 de rachete asupra Israelului. Cel puțin 43 de palestinieni, dintre care 8 copii, au fost uciși și alți 50 au fost răniți duminică, în urma raidurilor israeliene, în cea mai sângeroasă zi de la debutul violențelor pornite în urmă cu o săptămână, potrivit CNN și The Guardian.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au confirmat că au bombardat casa lui Yahya Sinwar, liderul Hamas din 2017, în cartierul Khan Yunis din sudul Gaza, duminică dimineață, iar în urma atacului aerian Sinwar a fost rănit.
În același timp, alte două atacuri aeriene israeliene împotriva Gaza au ucis peste 43 de palestinieni, inclusiv 8 copii, iar alți 50 au fost grav răniți. Majoritatea victimele au fost femei și copii, a anunțat Ministerul Sănătății din Palestina.
În noaptea de duminică spre luni, forțele israeliene au continuat să efectueze zeci de atacuri asupra Gaza. Timp de 10 minute, atacurile armatei aeriene din partea Israelului au fost mai intense și au acoperit o zonă mai largă din Gaza, provocând întreruperi ale furnizării de curent electric.
Aproape 200 de palestinieni, uciși de la debutul violențelor
De la debutul acestui nou val de violenţe în Orientul Mijlociu din 10 mai, Palestina a numărat 197 de morți, dintre care cel puţin 58 de copii, și peste 1.200 de persoane rănite, dar se așteaptă ca numărul victimelor să crească.
Din Israel, au fost ucise 10 persoane, dintre care un copil, și alte 282 de persoane au fost rănite, ca urmare a rachetelor lansate de grupări armate palestiniene, inclusiv Hamas, dinspre Fâşia Gaza.
Ministrul apărării, Benny Gantz, a declarat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, că „Israelul nu are niciun interes să crească tensiunile, dar este pregătit pentru orice scenariu”.
La rândul său, duminică, premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat că va face „tot ce este necesar pentru a restabili ordinea”, dar că „va dura ceva timp”. Anterior acestei declarații, Netanyahu a spus sâmbătă că va „răspunde cu forță” în Gaza „până când securitatea poporului israelian va fi restabilită și reinstituită”.
Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgență duminică pentru a discuta despre violențele din ultima săptămână, însă nu a înregistrat niciun progres.
Administrația Biden a trimis vineri un emisar în Israel şi în teritoriile palestiniene, pe Hady Amr, pentru a solicita „în numele preşedintelui Biden o dezescaladare a violenţei”.
Sâmbătă, Joe Biden, președintele SUA, a vorbit atât cu Netanyahu, cât și cu președintele palestinian Mahmoud Abbas. În conversația cu liderul israelian, Biden „și-a reafirmat sprijinul ferm pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva atacurilor cu rachete din Hamas” și și-a exprimat îngrijorarea față de poporul palestinian.
Istoricul conflictului
Cele mai violente confruntări dintre israelieni și palestinieni din ultimii șapte ani începute pe 10 mai s-au intensificat marți noapte, când avioanele israeliene au bombardat ținte din Gaza, iar militanții palestinieni au tras sute de rachete asupra Tel Avivului, a orașului sudic Așkelon și a principalului aeroport din Israel.
La fel ca și în alte cazuri, ultimele violențe dintre israelieni și palestinieni au izbucnit pe fondul vechiului conflict teritorial nerezolvat dintre cele două părți.
Israelul a ocupat Ierusalimul de Est după războiul din Orientul Mijlociu din 1967 și consideră întregul oraș capitala sa, deși acest lucru nu este recunoscut de majoritatea comunității internaționale.
Palestinienii revendică Ierusalimul de Est drept viitoarea capitală a unui stat independent separat. Tensiunile au crescut după amenințările cu evacuarea familiilor palestiniene din districtul Shaikh Jarrah din Ierusalimul de Est.
