Cel mai murdar obiect din bagajul tău de călătorie: mai contaminat decât hainele și încălțămintea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un studiu recent arată care este cel mai contaminat obiect din bagajul de călătorie. Specialiștii au descoperit o contaminare microbiană de patru ori mai mare față de alte obiecte.
Cuprins:
Obiectul din bagaj care adună cei mai mulți microbi
În timpul călătoriilor, multe obiecte personale devin purtătoare de microbi, iar unele dintre ele sunt mai contaminate decât ne-am putea imagina. Un studiu realizat de JRPass.com și publicat în februarie 2026 a dezvăluit că pașaportul este, în medie, cel mai murdar obiect pe care îl transportăm în bagaj, conform publicației TravelBook.
Acesta are o încărcătură microbiană semnificativ mai mare decât alte articole de călătorie, precum bagajele de mână sau articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte.
Pentru a evalua nivelul de contaminare, cercetătorii au realizat o analiză microbiologică folosind teste cu plăci Petri. Analiza microbiologică prin metoda placării pe medii de cultură solide (în plăci Petri) rămâne „standardul de aur” în laboratoare, fiind o metodă cantitativă și calitativă fundamentală pentru detectarea bacteriilor, fungilor și levurilor.
Au fost analizate șase tipuri de obiecte
Astfel, au fost colectate probe de pe suprafețele a șase tipuri de obiecte obișnuite: bagaje de mână, bagaje de cală, pantofi, smartphone-uri, articole de îmbrăcăminte și pașapoarte. Fiecare categorie a fost reprezentată de trei obiecte individuale, rezultând un total de 18 probe analizate.
Cercetătorii au numărat Unitățile Formatoare de Colonii (CFU), care reprezintă parametrul standard în microbiologie pentru estimarea numărului de celule microbiene vii dintr-o probă. Acest indicator măsoară numărul de colonii bacteriene care pot crește pe o suprafață. Rezultatele au arătat diferențe semnificative între obiecte.
Rezultatele studiului
Pașaportul a avut cel mai ridicat nivel de contaminare, cu o medie de 436 CFU, depășind considerabil alte obiecte testate. Bagajele de cală s-au situat pe locul al doilea, cu 97 CFU, urmate de pantofi (65 CFU), bagaje de mână (56 CFU), smartphone-uri (45 CFU) și articole de îmbrăcăminte (15 CFU).
Contaminarea ridicată a pașaportului este explicată prin contactul repetat cu mâini diferite, inclusiv ale personalului aeroportuar, autorităților de frontieră și ale călătorilor. Mâinile reprezintă un vector principal de răspândire a bolilor infecțioase.
Pașaportul, spre deosebire de alte obiecte personale, este rareori curățat, ceea ce contribuie la acumularea microorganismelor.
Un aspect interesant al studiului este faptul că smartphone-ul, folosit frecvent, a avut un nivel de contaminare mai mic decât pașaportul. O posibilă explicație este că utilizatorii își curăță periodic telefoanele cu șervețele dezinfectante.
Totuși, rezultatele studiului trebuie interpretate cu prudență. Eșantionul de doar 18 obiecte este relativ mic și lipsesc detaliile despre condițiile în care au fost colectate probele, precum locația, momentul sau numărul de utilizatori implicați. Astfel, cercetarea oferă mai degrabă un indiciu decât concluzii definitive privind contaminarea microbiană a obiectelor de călătorie.
Chiar și așa, studiul scoate în evidență necesitatea de a acorda mai multă atenție igienei obiectelor personale în timpul călătoriilor. Spălarea mâinilor și igienizarea ocazională a pașaportului pot contribui la reducerea riscurilor de expunere la microbi.
Cât de periculos este pașaportul murdar?
Dr. Michael Feld, medic generalist, a declarat pentru TravelBook că, deși pașaportul poate avea o încărcătură bacteriană mare, acest lucru nu înseamnă automat un risc pentru sănătate.
„Nu cantitatea de microbi este decisivă, ci tipul acestora și rezistența sistemului imunitar al individului”, explică dr. Michael Feld.
Persoanele sănătoase și odihnite sunt rareori afectate de bacterii comune, cu excepția cazurilor în care microorganismele sunt extrem de patogene, cum ar fi virusurile Norovirus sau bacteriile de tip cholera, care supraviețuiesc timp îndelungat pe suprafețe. Pentru majoritatea microbilor, spălarea mâinilor și ștergerea ocazională a suprafețelor sunt suficiente pentru a reduce riscurile.
