Cum „dosește” statul român 185 de milioane de euro, colectați începând cu 2020 de la industria jocurilor de noroc. Banii ar trebui să finanțeze proiecte cinematografice

Centrul Național al Cinematografiei, instituția care administrează fondul cinematografic și finanțează producția de filme românești, nu a primit însă niciun leu din această sursă de finanțare, potrivit datelor analizate pentru perioada 2020-2025.

Restanțe cifrate la 185 de milioane de euro

Legea prevede explicit că 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc „va fi direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice”, iar viramentul trebuie făcut de ANAF până la data de 31 mai a fiecărui an.

În practică însă, mecanismul nu a produs niciun transfer către cinematografie.

Potrivit estimărilor bazate pe execuțiile bugetare și pe datele oficiale privind industria jocurilor de noroc, statul român a colectat în perioada 2020-2025 peste 18 miliarde de lei din taxele și contribuțiile provenite din gambling.

Aplicarea procentului prevăzut de lege ar fi însemnat că aproximativ 735 de milioane de lei – echivalentul a circa 185 de milioane de euro – ar fi trebuit să ajungă în Fondul cinematografic administrat de CNC. 

În realitate, suma virată efectiv de ANAF către CNC din această sursă, în intervalul 2020-2025, a fost zero lei.

Cum sunt finanțate filmele românești prin CNC

CNC organizează, teoretic, două sesiuni de concurs pe an pentru finanțarea proiectelor cinematografice. În cadrul acestor sesiuni, producătorii depun proiecte de filme pentru lungmetraj, documentar, scurtmetraj, animație sau dezvoltare de proiect. 

Dosarele sunt analizate ulterior de comisii de experți care evaluează fiecare propunere în baza unor criterii prestabilite (calitatea scenariului, valoarea artistică, experiența regizorului și a producătorului, fezabilitatea financiară, potențialul proiectului etc.).

Fiecare proiect primește un punctaj, iar la final este realizat un clasament, o ierarhie. Finanțarea se acordă în ordinea punctajelor obținute, în limita bugetului disponibil în fondul cinematografic. Cu alte cuvinte, proiectele cel mai bine punctate primesc bani până la epuizarea fondurilor disponibile pentru sesiunea respectivă.

Nivelul finanțării depinde direct de bugetul fondului cinematografic pentru sesiunea în curs. Cu cât fondul este mai mic, cu atât mai puține proiecte primesc bani, chiar dacă au obținut punctaje bune în evaluare.

6 din 44 

De exemplu, la ultima sesiune organizată de CNC, în anul 2024 au fost depuse 44 de proiecte pentru lungmetraj, dar doar șase au primit finanțare, deși alte câteva zeci de propuneri au avut punctaje mari care le-ar fi calificat pentru sprijin financiar. Au rămas pe dinafară, din cauza bugetului limitat disponibil, propuneri ale unor regizori consacrați, Radu Jude, Cătălin Saizescu, Alexandru Maftei sau Nae Caranfil.

Aceeași situație se regăsește și la celelalte categorii de concurs, unde numărul proiectelor depuse este mult mai mare decât cel al proiectelor care primesc bani pentru producție.

La „Ficțiune debut” au fost depuse în aceeași sesiune de concurs 16 proiecte, dar au primit finanțare doar trei, la „Ficțiune scurt metraj” au fost depuse 42 de propuneri și au primit finanțare doar 15, la categoria „Lung și scurt metraj tematic” au intrat în concurs 18 proiecte, dar finanțare au primit doar trei, pentru secțiunea „Documentar” 32 de proiecte au fost selectate, dar au primit finanțare doar 8, iar la secțiunea de „Animație” s-au depus 25 de proiecte, iar sprijin financiar au primit doar 6.

Care sunt sursele de finanțare ale CNC

Centrul Național al Cinematografiei (CNC) joacă rolul de motor al industriei cinematografice naționale. Instituția funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii și este responsabil de susținerea, dezvoltarea și reglementarea domeniului cinematografic. 

Forma actuală de funcționare a CNC este stabilită prin Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, act normativ care a reorganizat întregul sistem cinematografic din România și a definit mecanismele de finanțare și administrare a fondului cinematografic. 

Acest fond cinematografic este pușculița comună a filmului românesc, un bazin în care intră bani din mai multe direcții și din care CNC îi scoate, prin concursuri și selecții, pentru a finanța scenarii, producții și proiecte cinematografice, așa cum am explicat anterior. Fără acest fond, mecanismul de finanțare al filmului românesc nu ar funcționa. 

Potrivit legii, intrată în vigoare în primăvara anului 2020, fondul cinematografic este alimentat anual din șase surse: 

a) colectarea unei contribuţii de 3% din preţul de vânzare şi/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui suport înregistrat, care poate fi multiplicat video ori digital; 

 b) colectarea unei contribuţii de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice şi private; 

c) colectarea unei contribuţii de 3% din preţul minutelor de publicitate vândute din spaţiul programului propriu de către societăţile de televiziune prin cablu;

d) colectarea unei contribuţii de 4% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice, de orice gen şi pe orice fel de suport, în cinematografe sau în alte spaţii destinate vizionării cu public;

e) colectarea unei contribuţii de 1% aplicate asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia prin cablu, prin satelit şi prin retransmisia digitală a emisiunilor de televiziune.

Infuzie de capital doar pe hârtie

În aprilie 2020, cinematografia românească primea, cel puțin teoretic, o infuzie de capital, odată cu introducerea unei surse suplimentare de finanțare – din industria jocurilor de noroc. Procentul alocat Fondului cinematografic a fost majorat de la 2% la 4%, consolidând astfel sprijinul legal destinat producției de film. 

„Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc va fi direcţionat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea şi susţinerea industriei cinematografice. Suma se virează Fondului cinematografic de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent şi nu se supune regularizării conform prevederilor art. 66, alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”.  

Operatorii din domeniu și-au plătit taxele către stat

Acel „e indice 1”, adăugat la vechea lege trebuia să salveze filmul românesc și să asigure resurse suficient de mari pentru ca proiectele propuse de regizori, debutanți sau consacrați, să ajungă la marele public. Intenția bună a rămas doar pe hârtie. Niciodată, de când a intrat în vigoare legea, fondul cinematografic nu a fost alimentat nici măcar cu un leu din banii colectați din industria jocurilor de noroc, deși operatorii din domeniu și-au plătit taxele către stat. 

Din sursele clasice de finanțare, CNC reușește să strângă pentru fondul cinematografic un buget de 90-100 de milioane de lei anual, deci nu mai mult de 20 de milioane de euro. Dacă statul, prin Ministerul de Finanțe, ar aplica legea, bugetul pentru filmele românești ar trebui să fie cel puțin dublu. 

Doar pentru anul 2025, statul român datorează CNC 250.000.000 de lei (50.000.000 euro) numai din taxele de gambling, potrivit documentelor care prezintă situația încasărilor la buget de la operatorii economici licențiați în acest domeniu.

„N-avem procedură”

Cu legea în mână și cu zero lei în cont din „taxa pe păcănele”, CNC a cerut informații la Ministerul de Finanțe și ANAF în legătură cu banii datorați. Corespondența dintre aceste instituții, studiată de Libertatea, reproduce imaginea unui stat inert, blocat într-o nepăsare sfidătoare față de propria legislație. 

În loc de cifre clare și termene de plată, răspunsurile oficiale descriu un circuit birocratic în care responsabilitatea este pasată de la o masă la alta. Ping-pongul durează deja de șase ani. 

Începând cu aprilie 2020, când Legea 50/2020 a fost promulgată de președinte, actul normativ care reglementează finanțarea cinematografiei românești stabilește responsabilități clare: ANAF virează banii, iar Ministerul Finanțelor Publice (MFP) are la dispoziție 10 zile pentru a elabora procedura. Competența este, legal, tranșată și înlătură confuziile.

În mai 2020, sub presiunea pandemiei care a secat veniturile industriei, CNC a solicitat oficial ANAF virarea sumelor, indicând inclusiv contul de trezorerie. Răspunsul primit în iunie 2020 de la ANAF a fost primul semn al unui blocaj cinic. Deși legea era deja în vigoare, ANAF a refuzat plata pe motiv că MFP nu a publicat procedura în Monitorul Oficial. Termenul de 10 zile a ajuns o glumă birocratică.

În octombrie 2020, CNC a tras un semnal de alarmă către MFP și Ministerul Culturii: termenul legal pentru procedură este depășit deja de 6 luni. Fără acești bani, producția de film, premiile pentru calitate artistică și promovarea internațională a României sunt paralizate.

Indiferența continuă sub mandate diferite. În aprilie 2021, solicitarea ajunge pe masa ministrului finanțelor, Alexandru Nazare. Niciun rezultat.

În septembrie 2022, un al treilea demers oficial este trimis către ministrul Adrian Câciu. După cinci ani de eforturi administrative, CNC a epuizat toate căile diplomatice, lovindu-se de aceeași tăcere opacă.

ANAF ignoră întrebările despre viramentele către CNC

Adevărata dimensiune a ineficienței instituțiilor publice a ieșit la iveală în martie 2026, când un grup de artiști activi în industria filmului a decis să se implice în disputa dintre Centrul Național al Cinematografiei și Ministerul Finanțelor. Scopul lor a fost să ia urma banilor proveniți din taxa pe păcănele, colectată de stat, dar care nu ajunge să finanțeze și filme, așa cum prevede legea. 

În urma unor solicitări bazate pe Legea 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, 

• CNC confirmă oficial, în martie 2026: În conturile destinate cinematografiei au ajuns 0 lei din această taxă.
• ANAF recunoaște succesul colectării: Statul a strâns 18 miliarde de lei din gambling în perioada 2020-2025.
• Sfidarea finală: Deși confirmă încasările-record, ANAF ignoră întrebările despre viramentele către CNC și pasează mingea înapoi la MFP, reluând ciclul de eschive început cu șase ani în urmă.

În concluzie, banii din taxele din industria jocurilor de noroc sunt colectați de stat și sunt gestionați de Ministerul de Finanțe. Acest for este obligat de lege să realizeze o metodologie prin care banii să poată ajunge la fondul cinematografic. Ministerul de Finanțe avea la dispoziție zece zile să gândească normele de aplicare și procedura de transfer a banilor către industria filmului. Șase ani au trecut de când regizorii, producătorii de film și scenariștii români așteaptă ca acele norme să fie elaborate și publicate.

Regizorii cer eșalonarea banilor

Unul dintre regizorii care s-au implicat în dispută este Paul Răzvan Macovei, cunoscut marelui public pentru Romina VTM, lansat în 2023 și devenit cel mai bine vândut film românesc din toate timpurile, sau pentru Tanti Lica, cocoșata, scurtmetraj intrat în selecția oficială a Festivalului „Clermont Ferrand” din Franța. 

Într-o declarație pentru ziarul Libertatea, regizorul a precizat că i s-a părut mult mai productiv și elegant să pună umărul la treabă, alături de alți colegi de breaslă direct interesați, decât să critice și să acuze. 

„Am intrat în rapoartele de activitate ale CNC, am săpat acolo și am observat că la această literă, «e indice 1» (n.r. – care prevede ca 4% din taxele pe gambling să finanțeze cinematografia) suma este de zero, moment în care am vorbit cu mai mulți colegi. Unul s-a oferit să depună, în baza Legii 544/2001, mai multe petiții. Am făcut o solicitare la CNC, una la ANAF, una la MF. De la CNC a venit un răspuns, au fost foarte transparenți, în care ne-au pus la dispoziție inclusiv corespondența interinstituțională, adică am văzut scrisorile trimise către MF și către ANAF. ANAF-ul a răspuns că nu ține de competența lor, că trebuie să facă Ministerul de Finanțe procedura. Ministerul nu a răspuns la interpelările repetate nici nouă și nici CNC-ului. Noi am depus cereri, am mers pe căile legale pe care le avem la dispoziție, ca să nu mergem cu pancarte în piață. Ministerul Finanțelor tace cu totul”, explică Macovei debutul demersurilor.

Cineastul se consideră prejudiciat, alături de colegii de breaslă, de indolența instituțiilor statului român. „Noi nu am putut să ne facem filmele pentru că Ministerul Finanțelor nu a făcut procedura în baza căreia ANAF să vireze banii către CNC. Uman, înțeleg, avem niște probleme financiare ca țară, e complicat, suntem în deficit, cresc dobânzile, dar asta nu înseamnă că nu putem să găsim o punte de dialog, o soluție de a eșalona sumele astea, de exemplu de a scădea procentul acesta o vreme, iar apoi să ajungem din nou la el. Atâta vreme cât există posibilitatea de dialog, se găsesc și soluții, dar până în momentul de față, MF nu a răspuns la nimic, iar oficialii ANAF, cărora le-am adresat în interpelare opt întrebări, ne-au răspuns doar la două”, a detaliat Răzvan Macovei.

ANAF nu vrea să răspundă cât datorează industriei de film

Regizorul spune că a întrebat, în adresa trimisă către instituțiile statului direct implicate, care sunt restanțele ANAF către CNC pe oricare dintre anii 2020-2025, dar că nu a primit răspuns.

„Am întrebat dacă există sume restante datorate fondului cinematografic, din oricare dintre anii 2020- 2025, nevirate până la data prezentei cereri. Dacă da, care este cuantumul total al restanțelor, defalcat pe fiecare an. ANAF a spus că nu ține de competența lor și că au trimis întrebările la Ministerul Finanțelor. Asta se întâmpla undeva pe data de 13 martie 2026. 

Am întrebat inclusiv dacă a fost transmisă ANAF, de către MF, procedura de aplicare a dispozițiilor prevăzute, conform obligației stabilite prin articolul 2 din Legea 50/2020 care prevedea un termen de 10 zile și dacă da, solicităm comunicarea unei copii a acestei proceduri sau indicarea actului normativ prin care a fost aprobată, dacă nu, solicit confirmarea în scris că ANAF nu a primit o astfel de procedură astfel încât să putem să mergem să batem la ușa ministerului. Doar că ANAF nici la această întrebare nu a răspuns”, a declarat Răzvan Macovei.

Întrebarea 4334A

Fără răspunsuri din partea „finanțelor”, regizorul s-a îndreptat către Parlamentul României în speranța că „poate, Doamne ajută, vreun deputat s-o fi prins de situația asta și o fi făcut ceva”.

„Ei bine, am găsit o întrebare parlamentară depusă pe data de 2 martie, deci acum mai bine de 60 de zile. Este întrebarea 4334 A și comunicată pe 4 martie, în care domnul George Gima de la USR, care era totuși un partid în aceeași coaliție cu domnul premier și cu ministrul finanțelor, pune aceleași întrebări pe care le-am pus și noi și a solicitat răspunsul în scris. Conform regulamentului pe care l-am citit, teoretic guvernul trebuia să răspundă în 15 zile sau în 30 de zile în cazuri justificate la întrebări. Și toate răspunsurile întrebărilor și interpelărilor am observat că sunt postate pe site-ul Camerei Deputaților. Ei bine, la aceste întrebări nu există un răspuns postat”, a explicat Macovei.

Conform site-ului Camerei Deputaților, interpelarea deputatului USR George Gima cu numărul 4334A este adresată prim-ministrului Ilie Bolojan și ministrului de finanțe, Alexandru Nazare. Au fost patru întrebări adresate celor doi de către deputatul USR: 

1. De ce nu s-a respectat termenul de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii pentru elaborarea procedurii de direcționare a fondurilor din sumele încasate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc?

2. De la publicarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005, Centrul Național al Cinematografiei a încasat vreo sumă din această sursă de finanțare, care a fost modificată de-a lungul timpului?

3. Dacă da, care ar fi suma încasată? Dacă nu, care este suma pe care ar fi trebuit să o încaseze CNC în acești ani (cu precădere din 2020 încoace)?

4. Există vreun calendar pentru elaborarea acestei proceduri sau ne puteți oferi o dată la care aceasta va fi publicată?

Contactat telefonic, George Gima a precizat că, până în data de 7 mai 2026, nu primise încă răspunsurile la întrebările adresate atât Ministerului de Finanțe, cât și premierului.

„Din păcate, nu am primit încă un răspuns din partea Guvernului la întrebările puse pe tema procentului care trebuia să fie transferat către Centrul Național al Cinematografiei. Când situația politică se va stabiliza, voi reveni cu o solicitare de clarificare a acestor informații, dar și cu o solicitare prin care să ni se ofere un calendar bine stabilit de remediere a acestei probleme”, a declarat, pentru ziarul Libertatea, George Gima.

România vs Bulgaria

„Analizând datele în comparație cu Bulgaria, nu cu mari țări europene alături de care concurăm cu succes la festivaluri de film internaționale, cinematografia românească este condamnată la subzistență printr-o subfinanțare cronică și sistemică”, a concluzionat Macovei. 

Regizorul a descoperit că vecinii bulgari au un buget pentru filme mai mare decât cel al Centrul Național al Cinematografiei. Potrivit acestuia, în 2023, România a alocat aproximativ 12 milioane de euro pentru producția de film, în timp ce Bulgaria, pentru același capitol, a alocat circa 18 milioane de euro, „ambiția lor fiind să depășească pragul de 20 de milioane de euro anual, chiar dacă rezultatele internaționale ale industriei românești sunt net superioare celor obținute de bulgari”.

În contrast puternic, Centre national du cinéma et de l’image animée, CNC-ul francez, a alocat 89,2 milioane de euro, în 2024, pentru producția de filme.

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro