Ce atâta Hopa-Sus? Premisele și urmările deciziei Hopa-Jos în cazul Bolojan

„A fost o onoare să fiu 10 luni în serviciul țării noastre, în funcția de prim-ministru”

Nu numai că a fost o onoare, dar faptul că a ajuns prim-ministru pare chiar o performanță spectaculoasă în contextul rezultatelor PNL de la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024: 1,2 milioane de voturi la Camera Deputaților (13,2%) și 1,3 milioane de voturi la Senat (14,3%). Numărul total de oameni care au mers la vot a fost de circa 9,4 milioane de votanți, din cei 19,4 milioane de români înscriși cu drept de vot.

Cu puțin timp înainte, la alegerile locale din 9 iunie 2024, Bolojan tocmai își reconfirma dorința de a continua cel puțin pentru patru ani ceea ce începuse la Bihor, fiind ales Președinte al Consiliului Județean. La fel ca și Nicușor Dan, care fusese ales de 352.000 de bucureșteni (din 1,8 milioane alegători înscriși pe liste), primar general al Capitalei.

Hopa-Sus

Brusc, deși tocmai primise mandate de la „brațele de muncă” din Bihor (votanții), Bolojan se reorientează pentru Senat, unde va candida la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 (plasate între 24 noiembrie și 6 decembrie – cele două tururi pentru alegerile Prezidențiale).

Plasat pe locul cinci la primul tur de prezidențiale (811 mii de voturi, în condițiile în care candidatul USR, Elena Lasconi, s-a calificat în „finală” de pe locul 2), „ostașul din fruntea țării” Nicolae Ciucă își dă demisia din funcția de Președinte PNL în 25 noiembrie 2024, pentru ca în aceeași seară, Ilie Bolojan – președinte în funcție al Consiliului Județean Bihor și deja candidat la Senat la alegerile din 1 decembrie 2024, este numit Președinte interimar PNL. Hopa-Sus.

În 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) anulează întreg procesul electoral pentru alegerea Președintelui României. Decizia CCR a fost motivată în baza notelor de informare ale SRI (serviciu condus de un adjunct militar), SIE și altele.

Decizia CCR, luată în baza notelor de informare ale serviciilor militarizate, îi pune pe traseul către cele mai înalte funcții în stat pe doi aleși locali: Nicușor Dan, care își anunță în 16 decembrie 2024 candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 și pe Ilie Bolojan, proaspătul câștigător cu 154.000 de voturi a funcției de Președinte al Consiliului Județean Bihor, așteptând validarea de senator după alegerile din 1 decembrie 2024.

În 23 decembrie 2024 (la două zile după validarea ca senator), președintele interimar PNL Ilie Bolojan se înțelege cu Președintele PSD Marcel Ciolacu să primească a doua funcție în stat, cea de Președinte al Senatului. Hopa-Sus.

În 12 februarie 2025 (în urma demisiei întârziate a lui Klaus Iohannis, anunțată în 10 februarie 2025), „Hopa-Sus-ul” anterior îl propulsează și mai sus pe Bolojan: devine Președinte interimar al României, în așteptarea alegerilor din mai 2025, prin care Nicușor Dan devine Președinte al României și în urma cărora îl nominalizează pe Ilie Bolojan (reprezentantul unui partid de 13% în Parlament), primul ministru al României, pentru a conduce o coaliție cu prietenii săi de lungă durată, PSD, partid care l-a îmbrățișat (până l-a sufocat?).

În 14 februarie 2025, într-un discurs pe care l-am apreciat drept istoric, vicepreședintele SUA JD Vance sintetizează perfect (în opinia mea), ceea ce a făcut posibilă succesiunea de mai sus: „România pur și simplu a anulat direct rezultatele alegerilor prezidențiale, pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali”.

„Acum, din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România (…) Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci ea nu a fost puternică încă de la început”, a mai spus JD Vance. Poți să nu fii de acord în totalitate cu el, mai ales că ANAF pare să fi descoperit indicii că PNL a ajuns să finanțeze din bani de la bugetul național o companie la care beneficiar ar fi fost în fapt Călin Georgescu.

Parcă vrând să îl contrazică pe JD Vance, Banca Națională a României (BNR) aparent a paradit miliarde (nu sute de mii de dolari) din rezerva valutară, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor reluate.

Opinia mea o știți: jocul (nepermis de) politic al lui Mugur Isărescu între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale reluate a fost făcut prin servirea unei porții consistente de psihoză pe cursul de schimb începând cu data de 6 mai 2025.

Cei care vor să își reamintească acțiunile și inacțiunile BNR și rolul instituției conduse de Mugur Isărescu în declanșarea psihozei de curs de schimb între cele două tururi, pot vedea cronologia pe care am scris-o la acel moment (și voi reveni asupra aspectului în editorialul următor).

În final, Nicușor Dan ajunge Președinte al României cu promisiunea sa scrisă că dacă va ajunge în funcție, în România nu va fi majorat TVA-ul. Ca să echilibreze finanțele publice (deteriorate și mai mult de politica lui Mugur Isărescu care a avut ca rezultat creșterea semnificativă a dobânzilor de finanțare pentru populație, companii, și pentru statul român, pornind de la ROBOR), Nicușor Dan l-a numit în 23 iunie 2025 pe Ilie Bolojan premier (Hopa-Sus), cu mandatul promis de a nu majora TVA-ul.

Mandatul lui Ilie Bolojan a încetat prin demitere de către Parlament în 5 mai 2026 și ajunge în interimat. Cele 10 luni și 12 zile de prim-ministru al Guvernului PNL-PSD au reprezentat apogeul de Hopa-Sus, și intrarea în faza de Hopa-Jos.

În acest timp, alături de cei care au reprezentat instrumentul apogeului lui Hopa-Sus (PSD, cu rol decisiv în numirea lui Bolojan ca Președinte al Senatului-Președinte Interimar și Premier), au reușit să îi facă onoarea de 10 luni în „serviciul țării” la cel mai înalt nivel, cu următoarele efecte pentru economie:

• Buzunărirea economiei reale (populație, companii) prin majorarea taxelor.
• Buzunărirea elevilor și profesorilor prin tăierea de alocații și salarii, în numele „reformei” (care nu a existat).
• Buzunărirea tuturor cetățenilor României, prin creșterea datoriei publice ca-n război, fără să fie război (peste 62,5% din PIB la finalul anului 2025). România nu a mai văzut asta din Al Doilea Război Mondial.
• Buzunărirea salariaților prin inflație de 10% (TVA și scumpiri de energie electrică de peste 60%).
• Buzunărirea salariaților cu cele mai mici venituri (salariul minim), prin înghețarea salariului minim cel puțin până la jumătatea acestui an (1 iulie 2026).
• Buzunărirea pensionarilor prin doi ani de pensii înghețate.
• Buzunărirea populației prin majorări de impozite locale de peste 70%, de pe-o zi pe alta.
• Și alte buzunăriri. Nimic pentru populație, nimic pentru companiile românești.

Pretextul moțiunii inițiate de AUR și care nu ar fi trecut fără PSD (co-autorul de buzunărit al mandatului lui Bolojan), din punctul meu de vedere, a fost unul caraghios: „nu ne vindem țara”. Acțiunile lor (creșterea datoriei publice și îndestularea cu dobânzi mai generoase mai ales a „capitalurilor vagaboande”), arată însă că, tot ei, au acționat exact în același sens: amanetarea viitorului.

Argumentele vicepremierului Oana Gheorghiu, care au oscilat între argumentele necesare „listării” (unor societăți deja listate!) și ascunderea inițială a intenției de a vinde pachete însemnate de acțiuni unor „agreați” („vânzare accelerată”), par desprinse din lumea întoarsă pe dos.

Evoluția Bursei de Valori București după comanda Hopa-Jos care îl afectează pe Bolojan (creștere de peste 5% și un nou record istoric pentru indicele BET) pe fondul căderii guvernului, în opinia mea, demonstrează ceea ce am sugerat mai sus: argumentele doamnei Gheorghiu sunt superbe, dar doar în lumea întoarsă pe dos.

Peste tot în lume, cei care dețin active (cum este și statul român prin participațiile la Hidroelectrica, Romgaz, etc…) beneficiază de una dintre cele mai extraordinare perioade de expansiune din istoria modernă, iar ceilalți (cei care nu dețin active) rămân în urmă. 

De ce au vrut, în esență, domnul Bolojan și doamna Gheorghiu, să ne lase pe toți în urmă prin „vânzare accelerată”, către „agreați”? 

De ce, după ce au fost și sunt co-autori la buzunărirea populației, cei de la PSD au transformat asta în moțiune? Aici am o singură părere: să plece Bolojan pentru ca PSD să fie în poziția de a „vinde accelerat”, către „agreați”. Așa cum a făcut-o în cazul OMV-Petrom.

Ceea ce au propus Bolojan și Gheorghiu (plasament accelerat privat, adică selecție directă de „agreați”, fără bursă) evident că i-a enervat pe PSD. Nu din perspectiva că se împuținează veniturile viitoare din care ar trebui achitată parte din factura amanetării țării inclusiv de către ei. PSD s-a retras pentru că mai controlează el alegerea fondurilor „agreate”, ci distribuirea activelor ar fi făcut-o Gheroghiu și Bolojan, prin „pixul lor”.

În concluzie, comanda Hopa-Jos pentru Bolojan s-a făcut în următorul context: 

• PSD nu protejează patrimoniul național, ci propria clientelă privată beneficiară a „redistribuirii”
• PNL, la fel
• AUR  joacă teatru, pentru că vrea să fie și el la masa privatizărilor către „agreați”

Cum să pui pe lista „plasamentelor accelerate către agreați” SALROM, în actualul context în care au adus-o? O companie publică abandonată, lăsată fără bază economică. Cine ar cumpăra SALROM acum? Doar „agreații”: cei care știu că o pot sifona (resurse, terenuri, infrastructură rămasă) prin „plasament accelerat privat”.

Trecerea moțiunii de cenzură a însemnat, în opinia mea, cea mai bună reflectare a „canibalizării” între cei care vor să fie ei cei care vând, pe nimic, unor agreați. Dar cine este cina? Cina suntem noi.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE