Cercetător la Cambridge despre erorile autorităților noastre: „Nicio țară nu a scăpat de valul 3 fără restricții dure. Dar românii au și ei nevoie de un orizont de așteptare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Geneticianul român Florin Mircea Iliescu este surprins de lipsa acțiunii hotărâte a oficialilor de la București în fața mutației britanice, despre care spune că este cu 50% mai mortală și de faptul că România a dat liber întregii populații la vaccinare, deși nu a imunizat decât 15% din universul persoanele vulnerabile.
Cuprins:
România a depistat în ultimele două zile peste 6.000 de cazuri noi de COVID după efectuarea a 39.000 de teste. Marea Britanie a avut luni și marți câte 5.000 de noi îmbolnăviri după aproape 1.000.000 de teste făcute zilnic.
La capitolul vaccinări, după administrarea a 25 de milioane de doze, britanicii se pregătesc să încheie imunizarea tuturor persoanelor peste 50 de ani și a celor cu boli cronice. România a administrat 1,6 milioane de doze.
Am fi aproape de cifrele UK de vaccinare dacă am avea o populație de 4 milioane de locuitori!
Despre diferența de abordare a strategiilor privind vaccinarea și testarea dintre România și Marea Britanie, dar și despre controversele din jurul serului AstraZeneca a vorbit pentru cititorii Libertatea Florin Mircea Iliescu, genetician și antropolog la Universitatea din Cambridge.
- Cum se vede, domnule doctor, România din UK?
- Din păcate, după numărul persoanelor aflate la ATI se vede clar că valul trei a sosit și în România. Am avertizat cu o lună și jumătate acest lucru. Era evident că România nu va fi ocolită. Toate țările au fost lovite de mutația britanică și care este practic un virus nou, unul mult mai contagios, și conform statisticilor din UK, mai periculos.
Ce mă surprinde este calmul autorităților din România și lipsa măsurilor care să prevină colapsul sistemului medical!
- E dovedit științific acum că mutația britanică e mai periculoasă?
- Noua mutație poate să crească mortalitatea chiar și cu 50%. Explic ce înseamnă acest procent. Pentru cei tineri, la care riscul de a muri în urma infecției este mic, de exemplu, 2 la 1.000, această creștere nu îi afectează semnificativ, la 3 la 1.000 de persoane. Dar pentru cineva în vârstă, vulnerabil, dacă riscul până acum era de 8 la 100, adică 80 la 1.000 infectați, cu mutația britanică s-ar ajunge la 120 de morți la 1.000 de infectați, ce reprezintă o creștere foarte mare.
„Autoritățile de aici au comunicat permanent și onest cu populația”
- Și ce măsuri trebuie luate?
- Fiecare țară a decis diferit, dar toate au impuse per total restricții dure. Marea Britanie se află în lockdown din decembrie. Abia acum încep să se ridice pe rând restricțiile, dar cu foarte mare precauție. Pe 8 martie au fost deschise școlile. Toată lumea e obosită, dar britanicii au înțeles că numai așa vor putea avea o vară cât mai normală. Autoritățile de aici au comunicat permanent și onest cu populația și mereu au explicat oamenilor că numai în acest mod vor putea ca în iunie, iulie să poată să se întâlnească și să bea o bere în puburi. Li s-a dat un orizont de așteptare.
Repet, toate țările au avut nevoie de lockdown. Dar românii au și ei nevoie de un orizont de așteptare.
- Și cum evoluează pandemia în UK?
- Abia acum, în UK putem ieși afară să ne plimbăm, dar nu putem să ne vedem cu alții. Magazinele sunt tot închise. Se simte cum valul trei se stinge. Se testează mult și se vaccinează la fel de mult.
- În ce etapă a vaccinării s-a ajuns?
- S-a început cu cadrele medicale și cele din centrele sociale și a continuat cu persoanele vârstnice și cele cu boli cronice. Adică populația vulnerabilă, cu risc de deces. Primele au fost cele de peste 80 de ani, au urmat cele peste 70 de ani și acum s-a anunțat că în două săptămâni va fi finalizată vaccinarea celor peste 50 de ani. Vor urma, mai mult ca sigur, cei peste 40 de ani și așa mai departe.
Până acum în Marea Britanie s-au administrat peste 25 de milioane de doze, fiind imunizate cu cel puțin o doză peste 95% din persoanele vulnerabile
- Și se văd rezultatele acestei strategii în raportările COVID zilnice?
- Se văd foarte bine. Dacă în ianuarie erau peste 1.000 de decese pe zi, acum au scăzut sub 100 și numeri pe degete persoanele peste 70 sau 80 de ani. Dar aici vaccinarea a fost secondată de testarea masivă.
- Câte teste sunt prelucrate zilnic?
- Acum, un milion de teste zilnice, dar numărul a crescut după 8 martie, când au fost deschise școlile. Înainte de acest moment se testau între 600.000-700.000 de probe pe zi.
- Cum se vede campania de vaccinare din România?
- Se vede o bună organizare a campaniei și este bine. Se observă că populația dorește să se vaccineze, dar strategia aleasă mă surprinde.
- Adică?
- S-a început cu cadrele medicale și a fost corect. Etapa a doua a fost dedicată persoanelor în vârstă și a celor cu boli cronice. Corect și asta. Au fost introduse și anumite categorii esențiale! Nimic de comentat, așa au decis autoritățile. Ce nu înțeleg este de ce nu s-a insistat mai mult pe persoanele vulnerabile, cele care umplu spitalele și care îngroașă statistica deceselor! Acum s-a dat liber la vaccinare tuturor, deși au fost imunizați doar 15% din cei cu risc de deces. Vaccinarea celor vulnerabili înseamnă vieți salvate!
- Cum se vede viitorul apropiat?
- Facem simulări, predicții, dar nimic nu e sigur. Dacă se va vaccina mult în continuare vom avea o vară relativ normală. Zic relativ normală pentru că nimic nu va mai fi ca înainte. Distanțarea socială, măștile vor face parte din viața noastră. În toamnă sperăm ca pandemia să fie ținută sub control în Europa, dar până când nu toată lumea va fi în siguranță virusul va continua să circule, să sufere mutații, să ajungă din nou în Europa.
- Când se va sfârși totul?
- Vaccinarea și cercetarea pentru obținerea unui tratament pentru infecția cu COVID rămân singurele soluții pentru combaterea pandemiei. Producerea vaccinurilor la mai puțin de un an de la începutul pandemiei reprezintă un mare succes. Chiar și în fața mutației din Africa de Sud, persoana vaccinată are totuși o protecție împotriva îmbolnăvirii grave datorită părții „deștepte” a sistemului imunitar, a celulelor T.
În toamnă vom avea o nouă generație de vaccinuri, care să ofere protecție împotriva ultimelor mutații, majoritatea adulților vor fi vaccinați, poate o să fie nevoie de un suprarapel, sistemul medical va putea respira mai bine.
„Încrederea pierdută într-un vaccin suspendat se recâștigă greu”
- Coronavirusul poate suporta și mutații care să-l facă mai puțin periculos?!
- Poate să se întâmple și astfel de mutații. De exemplu, mutația din Africa de Sud pare să fie una mai inteligentă în sensul că este mai greu de depistat de către sistemul nostru imunitar și, deși este la fel de contagioasă ca virusul inițial, pacienții nu mai dezvoltă forme severe, odată ce sunt vaccinați. În schimb, iarna viitoare s-ar putea să fie o explozie de gripă și care să facă multe victime, deoarece în acest an nu a circulat și nu avem imunitate dobândită. Dacă în loc de COVID am fi avut o pandemie de gripă cu o tulpină mai contagioasă, ar fi fost mai rău, deoarece rata mortalității ar fi fost mult mai mare decât la COVID.
- Despre vaccinul AstraZeneca… cum a reacționat populația din UK față de controversele apărute în legătură cu el?
- Nu a reacționat în niciun fel. În UK au fost administrate aproape 12 milioane de doze de AstraZeneca, nu au existat reacții severe, nu s-a observat nicio diferență între AstraZeneca și Pfizer sau Moderna. Aici raportarea este foarte eficientă și s-a constatat că nu există nicio relație de cauzalitate între vaccin și cazurile de coagulare apărute care nu sunt mai multe decât cele apărute la populația generală.
Suspendarea vaccinării cu AstraZeneca este o decizie dificilă pentru că e greu să recâștigi încrederea populației. E bine să se cerceteze cazurile reclamate și să se ajungă cât mai repede la o concluzie. Mă bucur că România nu a decis să întrerupă imunizarea cu acest vaccin.
- Britanicii pot să-și aleagă vaccinul?
- În niciun caz. Abia când ajung la centru află ce vaccin li se administrează. Ei pot însă refuza vaccinarea.
- Doriți să mai adăugați ceva?
- Pandemia ar putea fi ținută sub control prin supraveghere, prin testare și secvențiere genomică și care ar trebui să fie unitară în Europa, țările să se ajute între ele. Trebuie observate și depistate mutațiile. Vom trece prin iarnă fără lockdown, dar nu vor exista zile cu zero cazuri. Coronavirusul nu va dispărea, va deveni sezonier. O să se transmită în continuare, dar fără să mai omoare.
