Ciupercile bagă în spital sute de români în fiecare toamnă. Expert: „Culoarea nu reprezintă nimic”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sute de cazuri de toxiinfecții alimentare au fost raportate în România în ultimele săptămâni, apărute din cauza consumului de ciuperci de pădure. Specialiștii spun că există nenumărate informații eronate care circulă pe internet în legătură cu plantele crescute în covorul de mușchi verde.
Cuprins:
Mulți dintre românii care consumă accidental ciuperci otrăvitoare sunt transportați la spital în stare gravă. O parte suferă complicații severe, ajungând până la necesitatea efectuării procedurii de dializă sau de transplant de rinichi.
O tânără de 28 de ani a fost internată într-un spital din Iași în cursul săptămânii 7-13 octombrie, după ce a mâncat ciuperci culese undeva în județul Botoșani. Femeia le-a spus medicilor că mănâncă ciuperci din pădure de 20 de ani și că niciodată n-a pățit nimic, lăsând să se înțeleagă că are experiență și că nu a consumat plante necunoscute.
„Din tocănița respectivă au mai mâncat mama soacră și doi vecini, dar ei nu au avut nimic. Am fost singura cu probleme. Crescând aproape de pădure, am consumat ciuperci toată viața mea, fără să am vreodată probleme. De obicei, nu le testăm în mod special, dar le cunoaștem bine, fiind ciuperci pe care le-am mâncat de când eram mică.
Nu m-am așteptat să se întâmple asta și, la început, am refuzat să cred că ar putea fi ceva grav. Am mâncat în jurul orei 18.00, iar durerile au început între 23.00 și 00.00. La spital mi-au spus că am intoxicație cu ciuperci, dar eu credeam că e doar o durere de stomac. Mănânc ciupercile acestea de când eram mică, așa am crescut, cu ciuperci culese din pădure”, a povestit pacienta la o întâlnire cu presa. Tânăra urmează în acest moment un tratament de recuperare.
„Este ca atunci când cumperi o mașină: te poți autoeduca”
Profesorul Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice din Iași, membru corespondent al Academiei Române și unul dintre cei mai buni micologi români, a explicat pentru Libertatea că numărul intoxicațiilor de anul acesta este unul extrem de ridicat și pentru că au existat condiții propice pentru apariția ciupercilor în număr foarte mare. A fost o perioadă caldă, urmată de ploi, nopțile nu au fost geroase, iar ciupercile au început să apară în număr mai mare decât în alți ani.
„Este dureros că se întâmplă asta, la fel ca la începuturile anilor ’90. Sunt aplicații pe care, sigur, nu te poți baza 100%, dar îți poți forma o părere. Începi de undeva. Practic, la ciuperci orice persoană se poate autoeduca. E ca atunci când cumperi o mașină și vrei să știi cum o pui în funcțiune. Așa cum atunci când culegi fructe de pădure trebuie să știi cum arată fructele, așa și ciupercile, când le strângi, trebuie să știi pe ce pui mâna”, a spus profesorul.
Expertul respinge un mit comun care circulă în mediul online românesc, potrivit căruia ciupercile comestibile s-ar putea contamina prin contactul cu o specie toxică favorizat de om.
Dacă exemplarele sănătoase pentru consumul uman cresc lângă cele otrăvitoare, dacă sunt puse în aceeași sacoșă, dacă sunt atinse cu mâna etc. ele vor rămâne comestibile, indiferent de cât de toxice sunt cele alăturate, explică micologul Cătălin Tănase.
Fierberea nu distruge decât rar toxinele
„Nu putem vorbi de contaminare. Înmulțirea la ciuperci se realizează prin spori sau fragmente de miceliu, care se găsesc în sol sau în restul lemnoase. În lumea vie se respectă principiul combinării intraspecifice, și nu interspecifice. Cu alte cuvinte, spori de la o ciupercă care aparține unei specii toxice nu se încrucișează cu spori de la boletus, de la hribi. Nu este posibil acest lucru, ar fi o combinare între specii, nu există așa la niciun organism. Păpădia cu tomata nu se vor încrucișa niciodată”, a explicat specialistul.
El atrage atenție și asupra mitului potrivit căruia ar exista metode de „preparare” a ciupercilor posibil toxice, care le-ar face comestibile. Rețetele inventate care s-au răspândit în România arată că ciupercile toxice ar putea fi recunoscute dacă se înnegresc atunci când sunt fierte alături de pătrunjel. Profesorul ieșean spune că nu există niciun suport științific pentru așa ceva, iar fierberea nu garantează că o ciupercă nu va fi otrăvitoare.
„Unele toxine sunt termolabile prin preparare, dacă le prăjim în ulei se elimină, dar altele – și sunt majoritare la ciuperci – sunt termostabile. Asta înseamnă că nici prepararea termică nu face posibilă eliminarea toxinelor. Chiar duminica trecută am fost în piață și am auzit două doamne care cumpărau ghebe că «dacă iei o mână de ciuperci, o bagi în apă fiartă, pui pătrunjel și ceapă și dacă se înnegresc sunt toxice». Se întâmplă tot felul de reacții chimice la fiert, dar nu există așa ceva, sunt mituri toate”, a explicat prof.dr. Cătălin Tănase.
„Buretele viperei” și „pălăria nebunului”, între cele mai toxice ciuperci
Una dintre cele mai toxice ciuperci pe care le putem găsi în pădure este „amanita phalloides”, cunoscută și sub numele de buretele viperei: conține amatoxine, care sunt letale. La fel și „amanita pantherina”, buretele panterei.
Conține amatoxine, iar consumul accidentul poate cauza moartea. „Amanita virosa”, buretele tomnatic, conține virotoxină, care este letală, la fel și orelanina găsită în „pălăria nebunului” – „cortinarius orelanus”.
Specialistul spune că în aceste ciuperci otrăvitoare sunt toxine care pot ataca ficatul, în timp ce altele afectează rinichii, iar soluția pentru cazurile unde se intervine cu întârziere este doar transplantul sau, pentru afectarea rinichiului, o viață trăită cu dializă.
„Dacă pentru intoxicațiile cu manifestare digestivă simptomele apar la 30 - 40 de minute, cel mult o oră, și sunt vărsături, diaree, crampe etc., în ceea ce privește speciile toxice mortale care afectează ficatul este un sindrom care apare după o perioadă lungă de incubație. Poate să însemne două sau patru zile și apar simptomele. Atunci nu mai asociezi cu faptul că în urmă cu două zile ai consumat ciuperci, neglijezi să mergi la spital, ceea ce este absolut esențial.
Apoi urmează o perioadă de falsă acalmie de câteva zile – când dispar simptomele, dar toxina acționează asupra celulei hepatice și asupra celei renale. Nu face decât să agraveze situația și uneori la 6-10 zile simptomele reapar mult mai violent, dar când ajungi la spital doar transplantul te mai salvează”, a explicat prof.dr. Cătălin Tănase.
Culoarea, gustul și mirosul nu sunt indicații clare
Profesorul ieșean organizează cu studenții și un grup de voluntari o expoziție anuală, în septembrie, de prezentare a ciupercilor, atât a celor comestibile, cât și a celor toxice. Spune că mulți dintre cei care vin spun, chiar și despre speciile toxice, că seamănă cu cele pe care le culeg ei în mod curent. Dar culoarea ciupercilor depinde și de condițiile meteo și de locul unde apar.
Culoarea, deși e un semn de îngrijorare pentru unele specii toxice, nu e caracteristică complet doar acesta.
„La ciuperci culoarea nu reprezintă nimic, sunt specii având culori deschise foarte gustoase, în Banat sau centrul Transilvaniei. Spre exemplu, amanita phalloides (n.r. - buretele viperei) are un gust dulceag, fructat, care se depreciază când înaintează în vârstă.
Și mirosul – la unele e foarte plăcut, la altele nu, dar nu poate fi absolutizat că dacă e miros neplăcut, ciuperca e toxică. Că și aici sunt mai mulți factori: pot fi ciuperci toxice, dar nu letale, altele doar necomestibile, care îmi produc o stare de indispoziție, dar nu ajung la spital”, a mai spus expertul.
Foto: Shutterstock
K476 21.10.2024, 04:39
Conteaza si cantitatea consumata. Ciupercile salbatice sunt foarte concentrate. O cantitate mare, 300-400g poate fi mai puternica ca un pumn in ficat. Nu trebuie sa exageram. Noi ca oameni, ne putem bucura de o varietate exceptional a hranei. Fata de vaca, cal, caine care au o gama de pana la 10 bucate, noi putem consuma legume, fructe, peste de lac, rau, mare, ciuperci, alge, crustacee, pasari si animale. In mod tragic avem paine, biscuiti, covrigi, placinta.. din grau. Mamaliga, pufuleti, crantanele.. din porumb. La carne avem pui, porc si vita, restul sunt exceptii. La ciuperci putem consuma 20-30 din flora spontana, dar de cultura gasim doar 2-3 specii. Facscinant este ca nu se pot substitui. Gustul este atat de particular ca da o identitate diferita mancarii.
Phlorin 21.10.2024, 13:35
Corect, deoarece a fost un an bun pentru ciuperci se ajunge la o doză mare consumată la o masă, asemenea dozei de cafeină/taurină, dacă ingerăm mult într-un timp scurt suprasolicităm sistemul renal/hepatic/cardiac și apar reacții toxice. Din acest motiv eu când congelez ciuperci de pădure le porționez câte 100g, iar la gătire le amestec cu ciuperci champignon, care vor prelua din aroma puternică a celor de pădure.