Cuvintele rostite de Sorina Pintea la ultimul termen al procesului. Fosta ministră a fost prinsă cu șpaga în pungă. Avocat: „Scopul mitei nu are nicio urmă de sens”

Ionuț Mureșan

Reporter

Actualizat pe 20 mar 2025, 02:01

3 comentarii

Sorina Pintea, fost ministru al Sanatatii, paraseste sediul Curtii de Apel Bucuresti

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește Libertatea in Google Discover

Sorina Pintea așteaptă, pe data de 20 martie, decizia în apel în procesul în care a fost condamnată în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită.

Cuprins:

Apărarea susține că mita n-ar fi avut justificare economică
Inculpata a marșat pe realizările manageriale
Sorina Pintea a considerat că nu merită să fie în fața judecătorilor
Avocatul Sorinei Pintea: „Scopul mitei nu are nicio urmă de sens”
Sorina Pintea, denunțată de o persoană care risca să înfunde pușcăria
Tribunalul Cluj: Inculpata și-a folosit funcția pentru a obține bani

Apărarea susține că mita n-ar fi avut justificare economică

Fosta ministră a sănătății în guvernul Vioricăi Dăncilă a spus, în ultimul cuvânt la proces, că ea nu merită să fie în fața judecătorilor, iar avocatul ei a arătat că instanța de fond a condamnat-o pe baza delațiunilor făcute de afaceriști care erau interesați să-și ușureze propriile situații juridice.

Apărarea n-a putut trece peste faptul că Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant pe 28 februarie 2020, cu o mită de 120.000 de lei, pe care a primit-o în biroul ei, pe vremea când era manager al Spitalului Județean din Baia Mare. De aceea, avocatul Sorinei Pintea a arătat că el nu contestă primirea banilor, ci scopul pentru care i-au fost dați.

În esență, avocatul Sorinei Pintea a încercat să îi convingă pe judecători că denunțătorul Mihai Coste, reprezentantul societății comerciale Hospital Technical Solutions (HTS), n-ar fi avut niciun motiv să dea mită în februarie 2020, atunci când lucrările contractate de firma lui la spitalul la care Sorina Pintea era manager erau deja finalizate.

Mai mult, avocatul arată că ultima tranșă din banii pe care Mihai Coste urma să îi obțină în urma recepției lucrărilor era mai mică decât mita pe care a dat-o, astfel că gestul nu ar fi avut o justificare economică.

Inculpata a marșat pe realizările manageriale

La rândul ei, Sorina Pintea n-a spus o vorbă despre episodul din data de 28 februarie 2020, când procurorii au prins-o cu 120.000 de lei într-o pungă, în timp ce ieșea din biroul ei de manager al Spitalului Județean din Baia Mare. În schimb, inculpata s-a concentrat asupra realizărilor ei în funcțiile de șef de spital sau ministru al sănătății.

Libertatea a consultat încheierea de ședință a Curții de Apel Cluj din data de 19 decembrie 2024, pentru a vedea cum s-a apărat Sorina Pintea la ultimul termen al procesului, în contextul în care instanța va pronunța o hotărâre definitivă pe data de 20 martie 2025.

Sorina Pintea a considerat că nu merită să fie în fața judecătorilor

În ultimul cuvânt, Sorina Pintea și-a făcut bilanțul carierei și le-a spus judecătorilor că „este mândră de ceea ce a lăsat societăţii”:

„Apelanta-inculpată (Pintea Sorina – n.r.), având ultimul cuvânt, arată că a preluat conducerea Spitalului Județean în 2013, susținută politic, într-un spital de 64.000 m2, un proiect european aproape de colaps, cu o penalizare de 25%, fără mobilier, fără aparatură, doar pereții, instalațiile și ulterior, fără nicio finanțare de la Minister, de la Consiliul Județean. Din 2013 în 2016, Spitalul judeţean Baia Mare a ajuns pe locul întâi dintre spitalele publice, lucru consemnat de o organizație internațională referitoare la indicatori, la modul de a îngriji şi toate aceste lucruri doar din venituri proprii.
Menţionează că a descoperit o găselniță legislativă, Ordonanţa 48/2010, care spune că spitalele pot să facă venituri din servicii medicale la cerere. De exemplu, într-un cabinet de cardiologie sunt 10 servicii decontate de casa de asigurări, iar al 11-lea nu poate fi decontat. Prin urmare, arată că a stabilit niște tarife și, lunar, Spitalul județean făcea între 4 și 500 de mii de lei venituri proprii, rămase după ce 50% dădea medicului. Precizează că a chemat Curtea de Conturi să verifice dacă este legal.
Arată că tot în 2016, Spitalul din Baia Mare a fost pe locul întâi la nivel național, fiind acreditat cu 2.458 indicatori analizați, 23 neconformi, primul loc pe țară şi au avut foarte multe controale după aceea, pentru că nu înțelegea nimeni de ce la Baia Mare se poate. Precizează că avea 2.000 de angajaţi şi îi ştia pe toţi pe nume. În 2016 cei de la (Banca Mondială – n.r.) au anunţat că finanțează niște centre de radioterapie şi arată că a cerut și ea un aparat pentru care a construit un buncăr, construit tot din veniturile proprie aproape un milion de euro. (…)
A făcut o solicitare oficiului concurenței de investigație în 2019, iar în februarie 2022 aceste firme (din domeniul sănătății – n.r.) au fost sancționate cu 71 de milioane de euro, bani care au intrat la bugetul de stat.
Arată că la Baia Mare a cumpărat un RMN care a costat 500.000 de euro, care a fost greu să-l plătească până şi în rate. A aflat că la Spitalul din Bucureşti acelaşi RMN a fost cumpărat cu 2 milioane de euro, însă acel RMN a fost cumpărat cu bani de la Ministerul Sănătății, iar celălalt cumpărat de ea din bani privaţi, pe cale de consecinţă a făcut o plângere la DNA. (...)
La un moment dat s-a anunţat că nu există medicamentul Cisplatin, care este un medicament oncologic pentru copii. Arată că la nivelul Ministerului există un sistem informatic care spune lipsurile existente pe piaţă şi medicamente existente în orice farmacie, iar la farmaciile noastre apărea că este cisplatin. Până când o mămică i-a scris că nu se găseşte la o anumită farmacie şi a constatat că se face export paralel.
Precizează că noi exportăm acele medicamente și asociațiile cereau ANS-uri, autorizații pe nevoi speciale, ca noi să aducem foarte scump înapoi acele medicamente. Arată că s-a dus la direcția medicamentului şi i-a întrebat de ce nu se opreşte exportul şi i s-a spus că nu poate să oprească exportul.
Consideră că trebuia să facă modificare la (Comisia – n.r.) Europeană, întrucât (alte state – n.r.) trăiau cu oncologice din (România – n.r.) pentru că avem niște baremuri de prețuri foarte joase, şi se exportau.
Arată că ulterior s-a îmbolnăvit, iar boala putea avea cauze infecţioase sau toxicologice. În anul 2021 şi-a verificat toxicologia şi s-a constatat că boala este ireversibilă și evoluează nu în sensul bun şi a trecut pe citostatice. Precizează că în România sunt 42 de pacienți cu dermatomiozit, şi tratamentul adecvat o costa cam 28.000 de lei pe lună, bani pe care nu îi are.
Precizează că ar fi dorit aprobarea reaudierii martorilor, iar pe domnul (Coste Mihai, denunțător – n.r.) să îl întrebe retoric (…) dacă «a reușit să-și finalizeze renovarea apartamentului de 320.000 de euro cumpărat în Baia Mare strada (…) în septembrie 2019» şi dacă «îi pare rău că nu a fost sincer». A încercat la ultima audiere să fie sincer, dar i s-a atras atenția că a avut altă declarație și atunci el a spus, atunci rămâne cum am stabilit.
Declară că niciodată nu a luat mită, a luat de ziua ei un parfum, o floare asta a luat, dar bani sau alte foloase nu a luat niciodată şi arată că este mândră de ceea ce a lăsat societăţii şi că nu merită să fie aici”, se arată în documentul citat.

Avocatul Sorinei Pintea: „Scopul mitei nu are nicio urmă de sens”

La ultimul termen al procesului în apel, pe 19 decembrie 2024, vocatul Sorinei Pintea a cerut în principal achitarea acesteia, iar în subsidiar a solicitat pronunțarea unei pedepse cu suspendare, pentru următoarele argumente:

„Este de părere că martorul (Coste Mihai – n.r.) este martorul cheie, elementul decisiv, întrucât el este cel care, potrivit rechizitorului și al sentinței de fond, este cel care a dat efectiv banii inculpatei (Pintea Sorina – n.r.) cu titlul de mită, fiind intermediarul mitei de la HTS pentru inculpata (Pintea Sorina – n.r.), este și cel care, potrivit rechizitorului și sentinței, a solicitat în numele doamnei (Pintea Sorina – n.r.) acele sume de bani de la HTS. Precizează că este foarte clar şi evident că acest martor minte şi că nu se mai ştie ce este adevărat şi ce nu este adevărat din ceea ce a declarat.
Consideră că solicitarea de bani de la HTS putea să aibă două valențe. O valență, cea din rechizitoriu, este că a cerut bani cu titlu de mită pentru inculpata (Pintea Sorina – n.r.). O altă valență, cea de trafic de influență, respectiv a cerut bani pentru el, sugerând sau afirmând că o să rezolve lucrurile.
Precizează că în momentul în care s-a realizat flagrantul şi a fost prins cu suma de bani avea la dispoziţie două opţiuni şi a ales să spună că banii nu erau pentru el, pentru că dacă spunea că sunt pentru el nu era o variantă câştigătoare pentru el şi astăzi probabil că ar fi fost condamnat, ar fi fost aici în fața Curţii de Apel să fie judecat pentru trafic de influență.
Arată că a doua persoană importantă este domnul (Niculescu Octavian – n.r.), cel de la care provin banii, ambele sume de bani ar proveni de la el. (…) Consideră că un aspect important este că, la dată evenimentelor, domnul (Niculescu Octavian – n.r.) avea calitate de suspect într-un dosar al DNA, calitate de care a scăpat la foarte scurt timp după evenimentele din prezenta cauză în baza unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu DNA.
În contextul aceasta domnul (Niculescu Octavian – n.r.) s-a dus și a făcut un denunț după ce a primit două telefoane insistente de la domnul (Coste Mihai – n.r.), care i-a spus că trebuie să se întâlnească, că vine de la (Baia Mare – n.r.) din partea doamnei (Pintea Sorina – n.r.). Domnul (Niculescu Octavian – n.r.) împreună cu un avocat se prezintă la DNA, fix la procurorul la care avea el dosar, nu la ofițerul de serviciu, nu la procurorul de serviciu, ci direct la acel procuror și face un denunț.
Precizează că în denunțul acela nu spune nimica despre prezumtiva mită pe care ar fi dat-o cu doar două luni înainte şi explicația dată judecătorului atunci când a fost întrebat de ce nu a spus nimica este că i-a fost frică. Consideră că martorul este greu de crezut în acest context.
În legătură cu domnul (Coste Mihai – n.r.) precizează că dacă în speță s-a dat mită, domnul (Coste Mihai – n.r.) a fost complice în mod evident, iar dacă la început știa că riscă ceva, declarațiile acelea pe care le-a dat la urmărirea penală nu sunt ale unei persoane lipsite de un interes. (…) Sunt niște declarații date către o persoană care, indiferent că parchetul a făcut-o sau nu a făcut-o, era implicată în activitatea infracțională. Precizează că aceştia sunt martorii pe care se fondează condamnarea doamnei (Pintea Sorina – n.r.).
Arată că HTS a câștigat o licitație pentru lucrările la spitalul din (Baia Mare – n.r.), iar inculpata (Pintea Sorina – n.r.) nu a avut nicio legătură cu licitația, nu era la spital la momentul acela, era Ministrul Sănătății. (…)
În momentul în care inculpata (Pintea Sorina – n.r.) se întoarce la spital precizează că lucrările erau aproape finalizate, se plătise cam 85% din valoarea contractului, ultima recepție parțială fusese făcută, documentația pentru plata ultimei facturi fusese înaintată către finanțatorii lucrării, respectiv Ministerul Sănătății. Se așteptau ca cele două organisme finanțatoare să vireze banii către spital, care ulterior să plătească factura la HTS, iar în timpul acesta ce domnul (Coste Mihai – n.r.) spunea la toată lumea că el a făcut lucrări suplimentare și că trebuie să-și primească banii pe aceste lucrări.
Precizează că în sentința de fond se arată că rezultă, în mod indubitabil, faptul că prin intermediul domnului (Coste Mihai – n.r.), doamna (Pintea Sorina – n.r.) a cerut celor de la HTS 10.000 de euro cu titlu de mită în legătură cu recepția finală a lucrării, dar consideră că scopul nu are nicio urmă de sens, întrucât plata ultimei facturi reprezenta o sumă mică de bani, iar aceasta nu depindea de doamna (Pintea Sorina – n.r.), plata se făcea din banii veniți de la Ministerul Sănătății și de la Consiliul Județean Maramureș. În momentul în care au ajuns banii, de fiecare dată și la facturile anterioare, în momentul în care au ajuns banii, imediat s-au plătit. Precizează că în 20 decembrie (2019 – n.r.) au venit banii și a doua zi s-au plătit mai departe. (…)”, se arată în încheierea de ședință de la Curtea de Apel Cluj.

Sorina Pintea, denunțată de o persoană care risca să înfunde pușcăria

Avocatul Sorinei Pintea a arătat că martorul Mihai Coste a formulat denunțul pentru a-și ușura propria situație juridică, astfel că o eventuală soluție de condamnare a clientei lui nu se poate fundamenta pe susținerile acestuia:

„Arată că legea nu permite să fondezi condamnarea unei persoane de o manieră determinată pe o persoană care are calitate de denunțător sau cu o situație similară, iar domnul (Coste – n.r.) consideră că este cu o situație similară.
Precizează că nu au contestat niciodată primirea banilor de către doamna (Pintea – n.r.), ceea ce au contestat este scopul, primirea banilor este clară și dovedită. Arată că după aproape două luni de la terminarea contractului în luna decembrie domnul (Coste – n.r.) precizează că l-ar fi trimis doamna (Pintea – n.r.) să ceară mită 7% din valoarea contractului, adică 170.000 de lei, dintre care 10.000 de euro s-ar fi plătit în decembrie, deci mai rămâne 120.000 de lei.
Consideră că nu este rezonabil ca un manager de spital, după ce s-a terminat un contract, să trimită o persoană despre care se știa că nu era omul ei de încredere să negocieze acea sumă de bani cu titlu de mită și să și ia acea sumă de bani, consideră că trebuie să ai o relație de încredere 100% în acea persoană și doamna (Pintea – n.r.) nu avea și nimic nu indică acest lucru.
Consideră că judecătorul instanței de fond s-a bazat foarte mult pe cele discutate în cele două înregistrări, înregistrări care consideră că au 2 caracteristici esențiale, iar unul dintre interlocutori știe că este înregistrat și că are aparat de supraveghere pus pe el pentru că știe că înainte de înregistrarea aceea a făcut un denunț și a făcut niște afirmații în față procurorului pe care trebuie să și le asume.
Precizează că acest lucru nu înseamnă neapărat că înregistrarea nu poate fi folosită ca probă, dar problema este credibilitatea sau fiabilitatea acelei probe și cât de mult ne încredem în cele discutate acolo, întrucât domnul (Niculescu Octavian – n.r.), când a înregistrat discuția cu (Coste Mihai – n.r.) a făcut-o după ce s-a dus la parchet și a vorbit despre certitudinea faptului că urmează să i se ceară mită a doua zi.
În cursul acelei discuții, domnul (Niculescu Octavian – n.r.), când i se spune că ar trebui să dea niște bani, îl întreabă dacă pentru doamna (Pintea – n.r.), iar (Coste – n.r.) spune că (…) se duce să-și ia banii pe lucrările suplimentare. Arată că ulterior domnul (Coste – n.r.) este prins în flagrant cu banii în mașină și acesta normal că spune că nu sunt pentru el, aceasta este reacția umană și a spus că sunt pentru doamna (Pintea – n.r.), iar după aceea profitând de faptul că doamna (Pintea – n.r.) îi solicitase, îi ceruse niște bani înainte, s-a dus cu banii.
Solicită să se aibă în vedere că domnul (Coste – n.r.) făcuse un denunţ cu o zi înainte şi risca închisoarea și trebuia să susțină denunțul acela ca să scape și a scăpat, susținerea denunțului nu se făcea prin declarații, se făcea prin acea discuție înregistrată.
Arată că s-a dat suma de bani de către domnul (Coste – n.r.) la doamna (Pintea – n.r.), iar suma aceea de bani era suma de bani pe care (Coste – n.r.) o avea de la (Niculescu – n.r.). Solicită ca în cazul în care se va menține condamnarea instanța de apel să explice de o manieră convingătoare care este scopul pentru care s-a dat banii”, se mai arată în documentul citat.

Tribunalul Cluj: Inculpata și-a folosit funcția pentru a obține bani

Sorina Pintea a înţeles „să deturneze” funcţia şi atribuţiile manageriale prin pretinderea unui procent de 7% din valoarea unui contract de peste două milioane de lei, notează Tribunalul Cluj în motivarea hotărârii de condamnare în prima instanță, pronunțată pe 26 aprilie 2024.

Sorina Pintea a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, după ce a fost prinsă în flagrant, în februarie 2020, în timp ce ieșea din biroul ei cu 120.000 de lei într-o pungă. Banii reprezentau a doua tranșă din procentul de 7% din valoarea unui contract pe care fosta șefă a Spitalului Județean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare îl încheiase cu firma Hospital Technical Solutions SRL.

Sorina Pintea mai primise de la reprezentantul firmei, în luna decembrie 2019, suma de 10.000 de euro.

Iată ce a scris judecătorul de la Tribunalul Cluj în motivarea hotărârii pe fond:

„În baza circumstanţelor reale s-ar fi aplicat o pedeapsă orientată spre 4 ani şi 9 luni închisoare, (însă – n.r.) instanţa are în vedere în favoarea inculpatei toate aspectele menţionate anterior, inclusiv starea de sănătate, faptul că nu se mai află în exercitarea unor funcţii, astfel încât consideră că în cauza de faţă se justifică o pedeapsă mai redusă, de 3 ani şi 6 luni închisoare.
În defavoarea acesteia se constată că, văzând calităţile care au recomandat-o anterior pentru o asemenea poziţie de ministru, aşteptările comunităţii erau în continuare de îndeplinire cu profesionalism a atribuţiilor de serviciu în calitate de manager, aşteptări pe care inculpata le-a infirmat prin folosirea funcţiei în vederea obţinerii în interes personal a sumelor de 10.000 de euro şi 120.000 de lei de la societatea implicată în derularea proiectului de amenajare a blocului operator – sala chirurgie cardiovasculară şi toracică.
Or, inculpata a acţionat în contra ideilor de integritate care ar fi trebuit să îi ghideze anterior activitatea în calitate de ministru, iar apoi activitatea în calitate de manager al celui mai important spital din (Baia Mare – n.r.), a înţeles să „deturneze” funcţia şi atribuţiile manageriale prin pretinderea unui procent de 7% din valoarea contractului, prin săvârșirea a două acte materiale care compun forma continuată a infracţiunii.
Sumele pretinse de inculpată au avut ca scop asigurarea unui buget fie pentru efectuarea tratamentului medical de care avea nevoie, date fiind afecţiunile medicale de care suferea şi de care suferă şi în prezent, fie pentru desfăşurarea campaniei electorale, văzând intenţia inculpatei de a candida la alegerile locale din anul 2020, fie pentru ambele. În niciuna dintre aceste variante, gravitatea faptei săvârşite nu poate fi considerată diminuată, ci dimpotrivă”, se arată în motivarea condamnării pe fond.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Tags: curtea de apel Mită Spital Sorina Pintea

Comentarii (3)

ciobanudorin_2006 19.03.2025, 14:49

Degeaba î prindeți și ii demascați dacă nu le și confiscați .Sunt poate mii de astfel de cazuri în fiecare luna.Tergiversarea are și ea un scop .Care o fi ala ? Și ne miram ca suntem în urma cu 35 de ani în loc sa progresam.Halal justiție și politicieni avem.Le mai dam și pensii de serviciu pentru nemunca din banii contribuabilului roman.Rad și curcile de noi.Si când te candesti ca unii trăiesc cu 1280 roni.
- 7
- 15
- 0
Nexus 19.03.2025, 16:52

NU se mai termina cu cancerul astade la PSD(partidulsalvatidetinutii), ciuma rosie care a acoperit Romania...si suge sangele si banii acestei tarii.....Niste mizerabil si ordinari....
- 4
- 8
- 1
dabaca2020 19.03.2025, 21:02

Toti ,,catelusi prinsi cu rata-n gura ,, Se jura ca Nu fura !!
- 0
- 0
- 0

Știri România