România a trimis pe 31 mai prima cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă bazată pe îndeplinirea celor 21 de jaloane şi ţinte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranţa rutieră, piaţa energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătăţirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupţiei, reforma sistemului de învăţământ obligatoriu.
Comisia a analizat în detaliu informaţiile furnizate de autoritățile române, înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.
„Am veşti bune pentru România. S-au înregistrat progrese suficiente în cadrul planului său naţional de redresare şi rezilienţă, România fiind astfel pregătită să primească o primă plată în cadrul NextGenerationEU. Odată ce statele membre vor da undă verde, România va primi 2,6 miliarde euro ca urmare a progreselor sale bune şi rapide în punerea în aplicarea primului set de reforme şi investiţii din cadrul planului”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni.
În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuţiei financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, banii ar urma să fie virați.
Următoarea cerere de plată la Comisia Europeană este programată pentru luna octombrie și este în valoare de peste 3 miliarde de euro, din care 2,147 miliarde de euro granturi.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde de euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde de euro.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro