• În aprilie, Nelu Tătaru declara că preţul mediu de spitalizare al unui bolnav de COVID-19 este de 11.200 de lei. Astăzi însă, Ministerul Sănătăţii spune că nu deţine aceste date.
  • Diferenţele mari dintre cheltuielile per pacient între spitale arată şi discrepanţe între tratamentul oferit în ţară, în cazuri similare ca severitate.
  • Reorganizarea sistemului în fața unei amenințări necunoscute a dus la situații în care ca să ținem spitalele deschise apar costuri mult mai mari, decontate pe un număr mai mic de paturi, conform restricțiilor COVID.
  • Există explicații obiective, cum are Călin Tiu, directorul spitalului de la Câmpina, dar există și mari bulversări în sistem: un spital suport COVID nu are medic infecționist!

Un soț și o soție au fost internați miercuri, 17 iunie 2020, la Spitalul Municipal Câmpina, transformat în unitate COVID. Forma bolii a fost ușoară la ambii și s-au externat pe 30 iunie. 

Le-au dat medicamente de 11 lei în total, iar spitalul a decontat 5.000 de euro pe zi!

Celor doi nu li s-au administrat medicamente antivirale. De fapt, decontul de cheltuieli arată că, în cele 13 zile, s-au cheltuit, în total, pe fiecare pacient:

  • 11 lei pe medicamente
  • 77 de lei pe analize de laborator
  • 64 de lei pe alte investigații medicale
  • 91 de lei hrană

Sumele sunt pe 13 zile, nu pe zi! Însă decontul prezentat oamenilor, pentru fiecare dintre cei doi pacienți, a fost de 312.000 de lei.

Costurile COVID-19: Spitalele românești decontează de la 80 euro pe zi la 5.000 de euro pe zi de pacient pentru bolnavi cu aceeași formă ușoară de virus
312.229 – suma decontată de Casa de Asigurări de Sănătate pentru cele 13 zile de spitalizare

312.000 de lei înseamnă 63.000 de euro, pentru un tratament de 13 zile, care a constat în paracetamol și aspirină și cu o porție de mâncare de doar 7 lei pe zi!

Ce a spus dr. Musta când i s-a cerut contractul de teste COVID dintre clinica lui privată și spitalul public unde e șef de secție: ”Nu ştiu, e contract privat. Nu ştiu dacă e cazul”
Recomandări
Ce a spus dr. Musta când i s-a cerut contractul de teste COVID dintre clinica lui privată și spitalul public unde e șef de secție: ”Nu ştiu, e contract privat. Nu ştiu dacă e cazul”

Și atunci cum se ajunge la 312.000 de lei pe două săptămâni, ceea ce înseamnă aproape 5.000 de euro pe zi de spitalizare, fără RMN, fără ATI, fără conectare la aparate şi fără medicamente scumpe?

Factura numește aceste costuri la grămadă ”cheltuieli aferente spitalizării”. Ele sunt de 311.935 de lei, reprezentând 99,9% din ce va achita Casa Judeţeană de Sănătate Prahova pentru fiecare dintre cei doi pacienți de la spitalul din Câmpina.

Spitalul Județean Sibiu: tratamentul unui pacient cu aceeași stare a costat de 35 de ori mai puțin

Tot 13 zile a stat internat un alt pacient COVID, cu formă ușoară, la Spitalul Județean Sibiu, în august.

Factura sa este de 8.896 de lei. În acest caz, au fost administrate antiviralele Kaletra și Plaquenil și antibioticul Azitromicină, ceea ce justifică uşoara ridicare a costurilor la medicamente față de cele două cazuri de la Câmpina.

Costurile COVID-19: Spitalele românești decontează de la 80 euro pe zi la 5.000 de euro pe zi de pacient pentru bolnavi cu aceeași formă ușoară de virus
Factura emisă de Spitalul Județean Sibiu, tot pentru 13 zile

Pentru pacientul cu formă ușoară de COVID-19, spitalul din Sibiu prezintă următoarele costuri:

Cea mai tânără victimă a COVID-19 în România: Un bebeluș de 4 luni, care suferea de alte afecțiuni
Recomandări
Cea mai tânără victimă a COVID-19 în România: Un bebeluș de 4 luni, care suferea de alte afecțiuni
  • 571 de lei pe medicamente
  • 893 de lei pe analize de laborator
  • zero lei pe alte investigații medicale
  • 130 de lei hrană

Totalul cheltuielilor, pe același număr de zile este de 8.896 de lei, ceea ce reprezintă de 35 de ori mai puțin zilnic decât la Câmpina, 140 de euro pe zi în loc de 5.000 de euro pe zi.

Spitalul Județean Prahova: pacient COVID tratat cu paracetamol, 80 de euro pe zi

Al patrulea decont este de la Spitalul Județean Prahova, a unui bărbat cu o formă ușoară de COVID-19. 

Internat timp de 10 zile, a fost tratat cu paracetamol. 

Spitalul din Ploiești a decontat pentru el:

  • zero pe medicamente
  • zero pe analize de laborator
  • zero pe alte investigații medicale
  • 135 de lei hrană

Factura totală la Ploiești este de 3.812 lei, pe zi 381 de lei, echivalentul a aproape 80 de euro, de 60 de ori mai puțin decât la Câmpina. 

Spitalul de record mondial: la Piatra Neamț tocmai a fost numit al optulea manager din ultimul an! Are interdicție de integritate
Recomandări
Spitalul de record mondial: la Piatra Neamț tocmai a fost numit al optulea manager din ultimul an! Are interdicție de integritate
Costurile COVID-19: Spitalele românești decontează de la 80 euro pe zi la 5.000 de euro pe zi de pacient pentru bolnavi cu aceeași formă ușoară de virus

Acestea sunt cifrele. Dincolo de ele stau tăcerea sau argumentele autorităților sanitare. Ele refuză să spună care sunt costurile COVID, lăsând pe manageri și calculele, și explicațiile.

Cea mai mare cheltuială a spitalelor publice din România, peste 70% din buget, o reprezintă salariile, iar numărul angajaților nu s-a schimbat. Însă numărul de paturi din spitalele COVID şi suport COVID a scăzut dramatic, în pandemie,  prin distanțarea impusă de reglementările pentru gestionarea COVID. 

Consecința este că a crescut mult costul mediu pe caz rezolvat, față de afecțiuni non COVID, la fel de complex de tratat. Indicele de complexitate este un parametru în funcție de care se face decontarea.

Ce spun autoritățile?

Ministerul Sănătății zice că știe Casa de Sănătate

Libertatea a cerut mai multe informaţii legate de costurile tratamentului cu COVID-19 de la Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. 

Răspunsul Ministerului Sănătăţii a fost:

“Durata medie de spitalizare, costul mediu pe zi de spitalizare, costul mediu pe caz rezolvat, date referitoare la tariful pe caz rezolvat/zi de spitalizare sunt deținute de instituția cu competențe în acest sens, respectiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate”. 

Nici Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a oferit, însă, aceste date concrete, legate de costul mediu per pacient.

”Costurile cele mai ridicate  sunt cele pentru tratarea cazurilor grave”, spune Casa

“Tratamentele medicale aplicate în spitale pacienților cu COVID-19 diferă foarte mult în funcție de simptomatologie, de schemele terapeutice aplicate în funcție și de bolile asociate de care suferă pacienții, de evoluția bolii. Lipsa unui tratament specific pentru infecția cu COVID-19 determină variații mari de costuri de la o unitate sanitară la alta. Costurile cele mai ridicate  sunt cele pentru tratarea cazurilor grave”, spune CNAS, într-un răspuns pentru Libertatea. 

De asemenea, potrivit instituţiei, Casa nu decontează în baza deconturilor individuale ale pacienţilor, ci în baza unor formule care ţin cont de DRG – grupele omogene de diagnostic, în care sunt încadrate diferite cazuri. 

Cu alte cuvinte, Casa nu plăteşte suma per pacient, ci pentru totalitatea cazurilor, în funcţie de gradul de ocupare şi de indicele de complexitate al cazurilor.

În pandemie, spitalele pot deconta chiar mai mult decât ar fi decontat în mod normal potrivit contractelor încheiate cu CNAS, dacă au cheltuieli mai mari, mai arată răspunsul CNAS. Decontarea se poate face “la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situația în care acestea depășesc nivelul contractat, justificat de situația epidemiologică generată de virusul SARS-CoV-2”. 

Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal Câmpina: ”Se împarte întreaga cheltuială a spitalului la numărul de pacienţi”

-Domnule Tiu, la Libertatea au ajuns două deconturi de cheltuieli, din luna iunie, fiecare în valoare de 312.000 de lei. Cum s-a ajuns la o sumă aşa de mare pentru două cazuri uşoare de COVID-19?
-În primul rând, trebuie spus că deconturile astea nu au nicio legătură cu facturarea, pacientul nu are nimic de plată, ele exprimă cât a cheltuit spitalul în acel moment. Se împarte întreaga cheltuială a spitalului la numărul de pacienţi, nu e vorba strict de cheltuiala cu pacientul, pe pastile, pe mâncare. Aici intră tot: de la regie, la salarii, la pază. Aceste deconturi se fac împărţite de fapt pe secţii. Am avut pacienţi COVID-19 internaţi în secţia de ginecologie, de exemplu. Şi acolo au fost foarte puţini. Normal că adunându-se costurile secţiei, cu salarii, cu regie, cu tot şi împărţindu-se la număr mic de pacienţi, decontul respectiv apare mare. Decontul depinde şi de încărcarea secţiei.

-Totuși, ce exprimă decontul?
-Acest decont este gândit ca un indicator de management, de performanţă managerială, dar el nu-şi mai are sensul în momentul în care noi nu mai internăm pacienţi la capacitatea spitalului, ci sunt circuite strict dirijate şi cu un număr mai mic de paturi implicate.

Decontul este o expresie a cheltuirii sistemului pentru a ţine spitale deschise, în situaţia în care sunt obligate să trateze mai puţini pacienţi decât de obicei

Directorul spune că a fost obligat de restricțiile COVID să reducă numărul paturilor

-Cum s-a modificat capacitatea totală la Câmpina?
-Înainte de pandemie, la Spitalul Municipal Câmpina erau 302 paturi. Numărul de paturi dedicat COVID, aprobat de DSP la începutul pandemiei, este de 75 paturi. Au fost paturi care au rămas într-o zonă de “curat” pentru urgenţele majore. Iar în zona roşie, se aplică şi criteriul distanţării între paturi. Într-un salon de 5 paturi erau declarate COVID 2 sau 3 paturi. Avem, de pildă: la terapie intensivă 8 paturi, la pediatrie 13, la chirurgie: 18, boli interne: 30.

Au fost perioade când am avut mai puţini pacienţi decât numărul de paturi COVID-19, dar şi când am avut peste numărul de paturi COVID-19.

-În iunie, perioada din care sunt deconturile, câţi pacienţi erau?
-În iunie, încă se lucra sub capacitate-undeva la 45 de paturi ocupate.

-Într-un caz similar la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, decontul de cheltuieli a fost de sub 4000 de lei. Cum vă explicaţi?
-La Ploieşti nu a fost declarat întreg spitalul judeţean ca fiind COVID-19, în afară de secţiile de boli infecţioase şi de pneumologie. Secţia de-acolo a fost gândită din start ca fiind secţie de COVID-19, iar secţia avea, faţă de spitalul nostru, cam tot atâtea paturi de COVID-19: 70 de paturi.

Cheltuiala acelei secţii  este mai mică decât cheltuiala unui spital întreg care în acest moment ţine o mulţime de servicii cu o acoperire mai mică.

Unele secții s-au închis

-În afară de COVID-19 la Câmpina se mai tratează şi alte cazuri?
-În spital nu, dar o parte din medicii noştri lucrau în ambulatoriul integrat, complet separat. Încadrarea de personal la noi este aceeaşi. Avem medici care lucrează pe secţii, pe specialităţi, medici care lucrează în ambulatoriu, medici care lucrează în zona de urgenţă. De exemplu, secţia de recuperare a fost complet închisă, iar medicii şi personalul au fost redistribuiţi pe alte sarcini, în spital. Dar ei au rămas angajaţi, salarizaţi şi cu alte atribuţii în această perioadă.

-Au fost detaşaţi şi spre alte spitale?
-De la noi nu au fost oameni detaşaţi, doar trei din serviciul  de primiri urgenţe, câte o lună.  La rândul nostru am primi medici detaşaţi din alte spitale. 

Au fost însă şi medici care s-au pensionat sau şi-au dat demisia. Dar nu am avut o fluctuaţie semnificativă de personal. 

Nici un medic infecționist

-Câţi medici aveţi de boli infecţioase?
-Niciunul. Asta este o altă anomalie, pentru că suntem declaraţi spital suport COVID-19, practic suntem spital de boli infecţioase în această perioadă. Iar la noi ajung şi pacienţi cu infecţie gravă COVID-19, şi pacienţi cu comorbidităţi.

-Cum e posibil să nu aveţi deloc infecţionist la un spital suport COVID-19?
-E o întrebare la care nu am răspuns. Am avut o lună detaşată o colegă medic infecţionist de la alt spital, a făcut o treabă excelentă, dar luna a trecut repede Am mai avut o colaborare cu jumătate de normă, dar tot aşa pe termen scurt. Căutăm soluţii să aducem din nou un infecţionist.

-Pe secţia de Terapie Intensivă cum funcţionează lucrurile?
-Avem 8 paturi de terapie intensivă, asigurăm linia de gardă cu doar 3 medici. Este foarte greu. Secţia a fost la încărcare mare non-stop. De mai multe luni, este ocupată complet. Este foarte greu să organizăm serviciul de gardă. Din perspectiva asistenţilor medicali, nu au fost lipsuri, pentru că am putut aduce de pe alte secţii mai puţin solicitate.

Avem probleme mari cu deficitul de medici. Este o lipsă acută de medici la terapie intensivă, UPU, medicină internă

Citeşte şi:

Ce se întâmplă când Ambulanța pierde 1.000 de angajați. „Medicul se joacă de-a Dumnezeu. Când ai 20 de cazuri grave și un singur echipaj liber, la cine îl trimiți?”

Țări europene lăudate după ce au ținut virusul sub control se chinuie, acum, în fața exploziei celui de-al doilea val. Ce s-a întâmplat?

FOTO Noua cucerire a lui Ion Ion Țiriac este amețitoare! Cu ce star WTA se iubește acesta
PARTENERI - GSP.RO
FOTO Noua cucerire a lui Ion Ion Țiriac este amețitoare! Cu ce star WTA se iubește acesta
Nicușor Dan o face PRAF pe Gabi Firea. Ce a îndrăznit să spună chiar ieri despre ea! A aflat toată țara
PARTENERI - PLAYTECH
Nicușor Dan o face PRAF pe Gabi Firea. Ce a îndrăznit să spună chiar ieri despre ea! A aflat toată țara
Horoscop 28 octombrie 2020. Taurii încep să scape de poveri pe care le purtau pe umerii lor degeaba
HOROSCOP
Horoscop 28 octombrie 2020. Taurii încep să scape de poveri pe care le purtau pe umerii lor degeaba
Angela Merkel a dat o veste teribilă! Ce ne așteaptă în următoarele luni
Știrileprotv.ro
Angela Merkel a dat o veste teribilă! Ce ne așteaptă în următoarele luni
Celebra gimnastă a ţării a ajuns omul străzii. ŞOC: întreţine relaţii intime pentru bani
Telekomsport
Celebra gimnastă a ţării a ajuns omul străzii. ŞOC: întreţine relaţii intime pentru bani