Cum a devenit armata modernizată a Rusiei un instrument-cheie al politicii externe a lui Vladimir Putin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Forța militară oferă Kremlinului posibilitatea de a-și flexa mușchii și de a-și impune poziția în politica externă oriunde pe glob, în Siria, spre exemplu, dar și în Ucraina, așa cum arată criza actuală, spun analiștii citați de New York Times. Armata a folosit la rafinarea unei abordări ce presupune un mix de forță sau de amenințare cu folosirea acestei forțe, alături de atacuri cibernetice, propagandă și diplomație, pentru atingerea scopurilor lui Putin.
Cuprins:
În primii ani după sosirea lui Vladimir Putin la putere, armata Rusiei avea multe lipsuri, și un atu major: forța nucleară.
Avea probleme cu submarinele, cazul Kursk e o amintire neplăcută, și s-a luptat pentru a învinge insurgența din Cecenia. Militarii stăteau uneori în barăci insalubre, cu șobolani, iar soldații erau prost instruiți și echipați.
20 de ani mai târziu, vorbim despre o forță mult superioară, cea care a fost mobilizată la granița cu Ucraina. Sub Putin, armata Rusiei a devenit una modernă și sofisticată, capabilă să ajungă rapid în zonele de conflict.
Este dotată cu arme de precizie, o structură de comandă nouă și are soldați profesioniști și bine instruiți. Evident, are încă și armele nucleare.
Armata modernizată a devenit un instrument-cheie al politicii externe a lui Putin, scrie New York Times. Cu ajutorul ei a capturat Crimeea, a intervenit în Siria, a asigurat armistițiul după conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan, a susținut guvernul din Kazahstan.
Acum, tot armata este cea care îi oferă posibilitatea să lupte pentru cel mai ambițios obiectiv, acela de a readuce Ucraina în sfera de influență a Rusiei.
„Mobilitatea armatei, pregătirea și dotarea ei permit Rusiei să mențină presiunea asupra Ucrainei și a Occidentului”, a explicat Pavel Luzin, analist rus în domeniul securității. „Armele nucleare nu sunt suficiente”, a adăugat el.
„Ascultați-ne acum”
Fără să tragă un foc, Putin a forțat administrația de la Washington să își amâne celelalte priorități de politică externă și să vină la negocieri cu Kremlinul.
Putin și-a expus doctrina în 2018, când a folosit discursul anual despre starea națiunii pentru a dezvălui o nouă rachetă nucleară, care se poate deplasa cu o viteză de 20 de ori mai mare decât cea a sunetului.
„Nimeni nu ne ascultă”, a spus Putin în timpul discursului, însoțit de o simulară video a zborului rachetei. „Ascultați-ne acum”, a adăugat el.
Acum, forțele convenționale militare reformate sub Putin sunt cele care îi oferă pârghii în criza din Ucraina.
Tancurile T-72B3 mobilizate la granița Ucrainei au un nou sistem optic termic, care le permite să lupte pe timp de noapte și rachete ghidate cu o rază de acțiune dublă față de cea a altor tancuri, potrivit lui Robert Lee, un veteran al Pușcașilor Marini și doctorand la King’s College din Londra.
Rachetele de croazieră Kalibr cu care sunt dotate navele și submarinele din Marea Neagră, alături de rachetele Iskander-M plasate la graniță, pot lovi aproape orice țintă din Ucraina, adaugă Lee.
În ultimul deceniu, forțele aeriene au achiziționat mai mult de 1.000 de noi aparate de zbor, potrivit unui articol din 2020 scris de Aleksei Krivoruciko, ministru adjunct al apărării.
Printre acestea se află cele mai avansate avioane rusești, SU-35. Un escadron de SU-35 a fost mobilizat în Belarus, cu scopul declarat de a participa la exercițiile militare comune din februarie.
„Mi-e jenă să admit, am fost surprins”
Aceste noi capabilități au fost vizibile în timpul intervenției Rusiei din Siria, în 2015. Nu doar că au fost eficace, dar i-au luat pe unii militari americani prin surprindere.
„Mi-e jenă să admit, am fost surprins acum câțiva ani când rachetele Kalibr au zburat din Marea Caspică, lovind ținte din Siria”, a spus generalul-locotenent Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane în Europa.
„A fost o surpriză pentru mine, nu doar capabilitatea, dar nici nu știam că sunt acolo”, a adăugat el.
Strategia Kremlinului a vizat și redimensionarea numărului de militari. Armata se bazează pe un număr tot mai mic de recruți și o forță de 400.000 de militari profesioniști, bine instruiți.
Acești militari au parte de un tratament mai bun. În timpul unei vizite la Ministerul Apărării în decembrie, Putin a spus că un locotenent obișnuit câștigă acum peste 1.000 de dolari pe lună, mai bine decât salariul mediu din alte sectoare.
Guvernul federal, a adăugat el, cheltuie în jur de 1,5 miliarde de dolari subvenționând costurile de locuire ale militarilor.
Nou nu este doar echipamentul din dotarea armatei ruse, ci și conceptul strategic al Moscovei în folosirea acestui echipament - „o constrângere pe mai multe planuri”, așa cum a fost denumit acest concept de Dmitri Adamski, expert în securitate internațională la Universitatea Reichman din Israel.
Practic, armata a folosit la rafinarea unei abordări care presupune un mix de forță sau de amenințare cu folosirea acestei forțe, alături de atacuri cibernetice, propagandă și diplomație, pentru atingerea scopurilor.
Această strategie pe mai multe planuri este folosită și în criza actuală din Ucraina.
Rusia cere concesii rapide din partea Occidentului. Asta în vreme ce trupele sunt mobilizare la graniță, iar presa de stat de la Moscova avertizează că ucrainenii sunt cei care pregătesc acte de agresiune.
Iar pe 14 ianuarie a avut loc și o serie de atacuri cibernetice care au vizat site-uri oficiale ucrainene.
„Vezi niște atacuri cibernetice, vezi diplomație și exerciții militare. Toate au în mod deliberat legătură”, a explicat Adamski.
Siria, un laborator pentru rafinarea strategiei și pentru câștigarea de experiență
Nu toate forțele mobilizate la graniță sunt modernizate. Cele din nord au echipament militar mai vechi și rolul lor ar putea fi acela de a intimida și de a întinde forțele ucrainene, a spus Oleksii Arestovici, fost ofițer ucrainean în serviciile secrete, acum analist militar și politic.
Unitățile cel mai bine echipate au fost plasate în zona din apropierea celor două provincii separatiste din estul Ucrainei, unde Rusia a susținut încă din 2014 un război care continuă și azi.
Modernizarea armatei ruse are și rolul de a trimite un mesaj SUA și de a proiecta puterea Moscovei dincolo de Europa de Est.
Moscova a avut nevoie de doar câteva ore, spre exemplu, pentru a trimite 2.000 de militari și blindate în Caucazul de Sud, după ce Putin a obținut un armistițiu în războiul din 2020 dintre Armenia și Azerbaidjan.
În Siria, unde a intervenit în 2015 folosind lovituri aeriene devastatoare și un număr limitat de trupe pentru a susține regimul președintelui Bashar al-Assad, Rusia a demonstrat că are abilități care până acum îi erau atribuite doar Vestului.
De fapt, au spus experții, Rusia a folosit războiul din Siria ca un laborator pentru a-și rafina tacticile și armamentul, și pentru a câștiga experiență de luptă pentru trupele sale.
Ofițerii inferiori au primit mai multe responsabilități, un grad de autonomie care contrastează cu situația din guvernul civil.
Ministrul apărării Serghei Șoigu a spus luna trecută că toți comandanții trupelor terestre, 92% dintre piloți din forțele aeriene și 62% dintre marinari, au experiență în conflicte.
„Au arătat lumii întregi că sunt capabili să deruleze operațiuni la scară largă cu arme de precizie și cu rază lungă de acțiune, dar și cu informațiile strategice necesare pentru a susține așa ceva”, a explicat Adamski.
În ciuda acestor abilități, armata rusă are încă un punct vulnerabil, pe care îl avea și cea sovietică: partea civilă a economiei țării, aproape lipsită de investiții în cercetare și dezvoltare și producție de echipament high-tech.
Proporția din PIB alocată achizițiilor militare este mai mare decât în orice țară europeană, iar asta reduce cheltuielile în alte sectoare.
Când armata ucraineană a doborât o dronă de supraveghere rusească, s-a descoperit că unele componente electronice și motoarele erau cumpărate de la companiile vest europene care produc drone civile, potrivit unui raport publicat în noiembrie de Conflict Armament Research, o companie din Marea Britanie specializată în monitorizarea armamentului.
Rusia are o serie de arme construite de la zero, spun analiștii. Dar mare parte din modernizare a însemnat reabilitarea echipamentelor mai vechi.
„De fiecare când îi vedem în conflicte devin ceva mai buni”
Însă armele individuale sunt mai puțin importante decât felul în care armata știe să folosească experiența câștigată în ultimele conflicte, a explicat generalul Philip M. Breedlove, care era comandant NATO atunci când a izbucnit războiul din Ucraina în 2014.
„Complimentul pe care trebuie să i-l aducem Rusiei ține de faptul că sunt o forță care învață și se adaptează. De fiecare când îi vedem în conflicte devin ceva mai buni”, a explicat generalul.
Putin își începuse primul mandat prezidențial de doar câteva luni atunci când s-a confruntat cu o catastrofă. Pe 12 august 2000, o torpilă a explodat în interiorul submarinului Kursk, care s-a scufundat pe fundul Mării Barents, cu 118 marinari la bord.
Misiunea de salvare a eșuat, toți marinarii au murit, iar Putin a fost nevoit să își asume responsabilitatea pentru dezastrul care a arătat starea armatei. Tragedia de pe Kursk și conflictul sângeros din Cecenia au ajuns să definească primul mandat al lui Putin.
Un punct de cotitură a fost cel din 2008, când un conflict înghețat pe tema teritoriilor separatiste din Georgia s-a transformat într-un război în toată regula.
Forțele ruse le-au depășit rapid pe cele georgiene, dar conflictul a dezvăluit și o serie de deficiențe majore ale armatei. Trupele terestre nu erau în contact deplin cu forțele aeriene, ceea ce a dus la mai multe incidente în care militarii s-au aflat sub focul colegilor. Tancurile și alte blindate se stricau frecvent.
Aceste probleme au generat o reformă masivă a forțelor armate. Capacitatea militară terestră a fost îmbunătățită printr-o modernizare tehnologică semnificativă a artileriei.
La ceva mai mult de un deceniu după conflictul din Georgia, instrumentele Rusiei pentru războiul electronic, care pot fi folosite pentru a bruia comunicațiile inamicului sau pentru a doborî drone, sunt considerate a fi chiar mai bune decât cele ale armatei SUA, potrivit analiștilor.
„Acum încercăm să-i ajungem din urmă”, a spus generalul Hodges. „În ultimii 20 de ani am fost concentrați pe iPhone-uri și telefoane mobile și rețele teroriste, în vreme ce ei continuau să își dezvolte capabilități substanțiale și puternice de interceptare și bruiere a comunicațiilor”, a adăugat acesta.
Au existat unii pași înapoi și unele incidente. În 2019, un prototip al unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară - considerată de Putin drept atuul unei noi curse a înarmării cu SUA - a explodat în timpul unui test, omorând cel puțin șapte oameni.
Dar pe măsură ce retorica Kremlinului a insistat că Rusia se află într-un conflict existențial cu Vestul, Moscova nu a făcut economie la achiziții militare.
Iar investițiile în armată au fost acompaniate de o militarizare a societății ruse, consolidând ideea că țara este înconjurată de inamici, scrie New York Times.
Toate aceste evoluții, spun analiștii, fac ca Occidentului să îi fie greu să îl oprească pe Putin, dacă acesta vrea să pornească un conflict.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
