Cum a rămas Costel Corduneanu subofițer cu privilegii post-mortem după decenii de „interlopie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul interlop Costel Corduneanu ar avea dreptul la onoruri militare din partea statului român, în virtutea gradului de subofițer obținut în urma unor realizări sportive din tinerețe. În ultimele decenii, pe de altă parte, numele fostului reprezentant al României la două Olimpiade a fost asociat exclusiv cu activități infracționale. În ciuda prejudiciului de imagine adus sportului românesc sau forțelor de ordine ale statului, Corduneanu a rămas subofițer în cadrul MAI până la sfârșitul vieții.
Cuprins:
„Pentru ăştia care m-aţi considerat şi mă consideraţi «interlop». Am fost sportiv şi am reprezentat ţara, asta nu ştiti să daţi la ziare, pe net, la TV“, se plângea Costel Corduneanu într-un mesaj postat pe Facebook în 2015.
Era deja celebru pe rețeaua socială, apreciat și încurajat de sute de mii de urmăritori. Evenimentele sportive la care face referire au fost olimpiadele de la Barcelona - 1992 (locul 9) și Atlanta - 1996 (locul 14). Tânărul Corduneanu a reprezentat România la disciplina sportivă lupte libere.
În paralel, a fost angajat cu grad de subofiţer în cadrul cluburilor Steaua București şi Dinamo Braşov, de unde s-a retras în 2002.
Ce încerca fostul luptător să șteargă din memoria colectivă este faptul că între cele două competiții supreme în lumea sportului era deja asociat cu infracțiuni extrem de violente.
Olimpic la Barcelona și organizator de clan
Clanul Cordunenilor a început să se contureze, potrivit relatărilor diverselor surse consultate de-a lungul timpului, în 1992, anul Olimpiadei de la Barcelona.
Inițial, din grupare au făcut parte doar 7 frați din familia Corduneanu, însă numărul membrilor a crescut în anii următori. Rețeaua s-a ramificat nu numai în afara familiei, ci și în afara țării, ajungând să includă persoane din Italia, Franța, Germania sau Polonia.
În scurt timp, în țările în care operau, membrii clanului au început să comită jafuri din ce în ce mai temerare și acționeze în stil mafiot - amenințări, bătăi, trafic de persoane, droguri, arme.
Dosarele instrumentate rețin un episod relevant din anul 1994 care-l are în centru pe Costel Corduneanu, încă sportiv de performanță: împreună cu mai mulți foști sportivi, printre care Giani Gogol, Ioan Pandeli, Călin Ștefan și Corneliu Ignat, Corduneanu a jefuit două familii dintr-un oraș polonez.
Organizați după modelul rakeților ruși
Anchetatorii au afirmat încă de atunci că clanul incipient era organizat după modelul grupărilor de rakeți din fosta URSS. Într-un articol din Ziarul de Iași este descris cu detalii modul de operare: membrii bandei erau înarmați puternic cu săbii ninja, cuțite, bastoane metalice, nunceakuri sau aparate cu șoc electric.
În 1998, forțele de ordine încă se arătau optimiste că vor reuși să destructureze gruparea de crimă organizată care se întinsese pe nenumărate ramuri infracționale: trafic de persoane în Occident, pentru prostituție și cerșetorie, trafic de droguri, furturi informatice.
„Sunt foarte bine organizați, iar faptul că sunt sportivi de performanță îi face și mai periculoși. Deocamdată, se iau măsuri pentru prinderea șefului acestui grup, Constantin Corduneanu”, arată în urmă cu mai bine de un sfert de secol unul dintre investigatorii implicați în combaterea clanului.
Subofițer și interlop, în paralel
Practic, cum clanul Cordunenilor a activat de la începutul anilor ‘90, liderul a fost, cel mai probabil, și subofițer la Steaua și Dinamo Brașov, și parte a grupării infracționale.
Cel mai important dosar penal care a vizat clanul Corduneanu a fost instrumentat în 2010.
Procurorii au scris în rechizitoriu că membrii grupării s-au organizat pe paliere şi au derulat „o vastă activitate infracţională, de la şantaj, furturi, infracţiuni imobiliare sau bancare, înşelăciune etc.”.
Numai reţeaua de hoţi din Europa, întinsă în peste 30 de ţări, ar fi adus clanului sute de mii de euro, potrivit procurorilor. Însă după 10 ani de procese, în 2020, magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis achitarea a 24 dintre cei 27 de interlopi implicați în dosar, pe motiv că faptele s-au prescris sau că nu există suficiente probe. Doar trei dintre membri clanului Corduneanu au fost condamnaţi, pedepsele, însă foarte mici.
Condamnat pentru spionarea soției
Printre cei condamnați simbolic în 2020 s-a numărat și Costel Corduneanu. Pe 30 ianuarie 2020, a primit 3 ani de închisoare pentru infracţiunea de instigare la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic.
Faptele au vizat demersul efectuat de liderul interlop pentru a-i accesa ilegal computerul soției, pe care o suspecta că derulează activități de videochat despre care nu-l informase.
Pe fond, Corduneanu fusese condamnat de Tribunalul Maramureș la 8 ani de închisoare, dar până la finalizarea anchetei judecătorești unele dintre faptele pentru care a fost deferit justiției s-au prescris, iar altele nu au mai putut fi probate, astfel că pedeapsa a fost redusă cu 5 ani.
Dosarul a fost trimis în judecată de DIICOT pe 5 iulie 2010 și a stat în instanță timp de zece ani, perioadă în care în cazul celor mai multe fapte a intervenit prescripția răspunderii penale.
A fost unul dintre cele mai complexe cazuri de criminalitate organizată, cu 27 de inculpați, o parte dintre ei membri ai familiei Corduneanu, dar și cu zeci de victime, persoane fizice și juridice printre care BCR, ABN-AMRO BANK, Banca Românească, Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, ANAF.
Corduneanu a fost acuzat de trafic de persoane, lipsire de libertate în mod ilegal, spălare de bani, șantaj, instigare la infracțiuni informatice, pentru ca în final să rămână valabilă doar ultima acuzație.
Trecerea timpului a șters faptele
În același dosar interlopul ieșean avea să fie achitat prin sentință definitivă pentru cele mai grave dintre acuzațiile pentru care a ajuns în instanță.
Curtea de Apel Cluj a constatat, la momentul sentinței din data de 31 ianuarie 2020, „nulitatea absolută a proceselor de redare a interceptărilor dispuse în prezenta cauză în faza de urmărire penală”.
Curtea a dispus atunci excluderea de la dosarul cauzei „a suporților optici ce stochează rezultatele activității de supraveghere tehnică dispusă în cauză precum și a proceselor verbale de redare a acestor activități”. Pe scurt, procurorii au rămas fără probe, iar acuzațiile nu au mai putut fi susținute cu dovezi.
Potrivit legii, condamnarea la închisoare poate atrage degradarea militară. Condiția, într-o speță precum cea a lui Corduneanu, este ca procurorul de caz să ceară această pedeapsă complementară. Sentința definitivă din 2020 care-l privește pe Costel Corduneanu nu face referire la acest aspect.
Procurorii care l-au anchetat în dosarul de criminalitate organizată au ignorant acest aspect și nu au solicitat instanței pedeapsa complementară a degradării militare.
Ca atare, Costel Corduneanu are dreptul să fie înmormântat cu onoruri militare, la cererea familiei și cu aprobarea MAI.
Prin derogare de la prevederile legii, nu beneficiază de funeralii cu onoruri:
- personalul decedat ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni, dacă există această certitudine;
- personalul decedat ca urmare a sinuciderii, dacă există această certitudine;
- personalul care a suferit o condamnare cu pedeapsa complementară a degradării militare.
Autoritățile neagă organizarea unei ceremonii speciale
Cele trei situații pentru care nu se pot aproba onorurile militare la înmormântare nu se regăsesc în cazul lui Costel Corduneanu. El a decedat pe un pat de spital, în timpul unor proceduri medicale, fiind cunoscut cu afecțiuni cardiace cronice.
În formularul tipizat prin care familia poate cere funeralii cu onoruri militare, solicitantul se angajează sub semnătură că nu are suspiciuni asupra faptului că decesul a survenit ca urmare a sinuciderii sau a săvârșirii unei infracțiuni de către defunct.
Poliția Iași a dezmințit, miercuri 17 aprilie, printr-un anunț de presă, că se vor organiza funeralii cu onoruri militare.
„Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, cu privire la o «înmormântare cu onoruri militare», Compartimentul de Relații Publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași este abilitat să comunice următoarele:
Informațiile vehiculate nu sunt reale.
După consultarea cu structurile MAI și MAPN, a reieșit faptul că nu s-a organizat un astfel de moment, pentru înmormântarea din județul Iași”, se arată în comunicatul IPJ Iași.
Un oficial MAI a declarat, pentru ziarul Libertatea, că până miercuri 17 aprilie, orele 10.00, familia Corduneanu nu a cerut oficial, prin cerere scrisă, aprobarea oficierii înmormântării cu onoruri militare. O astfel de solicitare poate fi depusă cu 48 de ore înainte de organizarea funeraliilor. Costel Corduneanu va fi înmormântat vineri, orele 14.00, la Cimitirul „Eternitatea” din Iași.
Foto: ziaruldeiasi.ro
HOPAHPO 19.04.2024, 16:35
Magistrato sigur a avut partea lui cand a "uitat " sa ceara degradarea militara . Miile de euro au spalat cazierul lui Corduneanu si a ramas pana la moarte curat ca lacrima . Ce rusine pentru acesti magistrati care isi vand sufletrul pentru un pumn de euro , dar se pun mari cand unul are un proces si nu iese cu plicul sa i mai indulceasca pe judecatori .
golgol 19.04.2024, 17:05
Poliția si politicul protejează interlopii din orașe din țară .In Iași de la poliție la primar toți au leg cu interlopii .Dacă s ar face niste ascultări de către procurori corecți găsiți o corupție la nivel înalt.Stiti că legea cu dobânzile frauduloase de la ifnuri a trecut de parlament și a fost contestată la curtea constituțională,culmea de unii parlamentari?Aici se explică că aceste ifnuri care practica abuzuri sunt deținute de guvernanți,de aleșii voștri dragi români votanți negânditi !
pikpik 19.04.2024, 17:57
Cel ce nu i-a retras gradele militare så plåteascå, cå are de unde, bånuiesc cå decedatul interlop i-a umplut sacul cu euroi
golgol 19.04.2024, 19:15
Pai a rămas subofițer pt că avea prieteni in structuri gen procuratura ,pt că la noi justiția nu e și e politizată ,pt că prostimea votează și aia de sus își fac propriile legi, salarii etc,pt că Constitutia e coruptă și de partea corupților de sus ,pt că nu avem democrație adică poporul chiar de nu e de acord cu o lege,taxa nu o poate schimba ci o executa,fix ca in comunism,pt că nu avem referendum național introdus în Constituție pt stopare și modificarea legilor.Romania trezește te!
radumatei 19.04.2024, 19:46
Pe scurt, omul a fost condamnat doar pentru că a accesat ilegal calculatorul soției. Restul? Achitări, prescrieri, suspiciuni fără dovezi și speculații de tipul „a fost asociat cu”. Din două, una: ori tipul a fost un supraviețuitor, cu luminile și umbrele specifice, căruia presa îi terfelește post-mortem memoria cu apelative gen „interlop”. ORI a fost într-adevăr un mafiot pe care autoritățile statului (poliția, procurorii, judecătorii) n-au fost în stare (sau n-au vrut) timp de 30 de ani să-l pedepsească pentru faptele sale. Caz în care mulți șobolani care se bucură acum de pensii grase ar trebui să răspundă.