Cum arată cărțile de identitate din celelalte state ale Uniunii Europene. Doar România a optat pentru „gen” în loc de „sex”, iar acum s-a răzgândit
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La doar câteva zile după controversele apărute în urma deciziei ca pe viitoarele cărți de identitate electronică să apară cuvântul „gen” în loc de „sex” și de pe care lipsește drapelul tricolor, autoritățile fac pasul înapoi. Libertatea a verificat cum arată toate „buletinele” din UE și au descoperit că țara noastră optase pentru „gen” și a constatat, așa cum a remarcat și publicația G4Media, că 23 de state optaseră pentru „sex” în timp ce restul nu menționează așa ceva.
Cuprins:
Schimbarea cărților de identitate, începând cu luna august 2021, a creat o dispută pe scena publică românească. Numeroase voci din politică, din Biserica Ortodoxă Română și din lumea academică au invocat ca inacceptabilă modificarea cuvântului „sex” cu „gen”.
BOR: „Noțiunea de «gen» este un construct pur ideologic”
Partidul AUR și membrul PNL Pavel Popescu au fost primii care s-au revoltat public față de această schimbare. Într-o postare pe Facebook, din 3 august, reprezentanții AUR s-au arătat nemulțumiți de faptul că pe noile buletine nu apare tricolorul și că SEX a fost înlocuit cu GEN.
„Eu cred și sper din suflet că trecerea cuvântului «GEN» în loc de «SEX» pe specimenul de CI făcut public e doar o gravă eroare din partea autorităților. Eroare pe care, desigur, o vor repara”, a scris și Pavel Popescu pe Facebook.
Ulterior, și reprezentanții BOR au criticat formularea, motivând că genul este o intervenție artificială progresistă: „Oamenii, ca persoane, nu au gen, existent doar în gramatică, nu și în biologie, ci doar sex: masculin și feminin. Noțiunea de «gen», vehiculată azi progresiv & progresist în spațiul public, este un construct pur ideologic pus în slujba unei toxice, smintitoare ideologii numite (trans)genderism, prin care se încearcă inducerea nefastei idei a genului fluid, adică a așa-zisei posibile schimbări a sexului camuflat în «gen»”, au declarat joi reprezentanții Bisericii.
„Genul nu e femeiesc și bărbătesc, ci feminin, masculin, ambigen”
Și din mediul academic au venit explicații în favoarea cuvântului „sex” pentru a defini identitatea deținătorului. De pildă, profesoara universitară Mihaela Miroiu a arătat, pe pagina personală de Facebook, de ce cuvântul „gen” nu este folosit adecvat în CI:
Sexul este biologic: femeiesc sau bărbătesc, în cazuri rare: hermafrodit (intersex). Genul arată felul în care sunt reprezentate aceste diferențe din perspectivă socială și culturală. Genul nu e femeiesc și bărbătesc, ci feminin, masculin, ambigen (în alte culturi e neutru sau nu e deloc: vezi în maghiară). Nu are ce căuta genul în buletin (decât în formula englezească: lingua franca).Profesoara univ. Mihaela Miroiu:
Răzgândire după doar câteva zile
La doar trei zile după apariția controverselor, autoritățile române s-au răzgândit. Și vineri au anunțat că noile cărți de identitate biometrice vor conține cuvântul sex, în timp ce cărțile de identitate simple vor conține și drapelul, stema, imnul și imaginea Ateneului român.
24 de state europene au ales să precizeze sexul în buletin. Doar în România s-a scris „gen”
Reglementările europene prevăd ca opțională includerea secțiunii „gen/ sex” în cărțile de identitate.
24 dintre cele 27 de state membre UE au ales să menționeze sexul deținătorului. Însă, cu excepția României, toate celelalte 23 de țări au optat pentru formularea „sex”.
Cum arată buletinele celorlalte state membre UE
În ce privește însemnele naționale care apar pe cărțile de identitate ale statelor membre UE, acestea diferă de la țară la țară. Libertatea a făcut o inventariere a acestora:
Cele mai multe state au ales să afișeze atât însemnele naționale, cât și cele ale Uniunii Europene. La fel ca noile buletine românești, cărțile de identitate din Franța, Germania, Polonia, Croația, Cehia și Cipru au atât steagul UE, cât și stema națională.
Totuși, în Franța și Germania, cartea de identitate este opțională, iar pentru identificare, cetățenii pot opta între CI și pașaport. De asemenea, în cartea de identitate germană nu este precizat sexul deținătorului.
Și în Austria, cartea de identitate este opțională. Autoritățile austriece au emis noi buletine din august 2021, iar acestea nu prezintă decât steagul UE și sunt în culorile naționale – alb și roșu. Un caz similar este și cel al Finlandei: CI este opțională și are steagul UE și predomină culorile naționale, alb și albastru.
Cele mai simple cărți de identitate sunt cele din Suedia, Belgia și Olanda, care nu au niciun fel de însemne. Dar în vreme ce în Belgia CI este obligatorie pentru toți cetățenii de peste 12 ani, în Olanda și Suedia buletinul este opțional.
Cărțile de identitate din Portugalia, Luxemburg, Lituania, Slovacia, Malta, Slovenia, Irlanda și Letonia au afișate doar stemele naționale. În Portugalia, cărțile de identitate sunt obligatorii pentru toți cetățenii de peste 6 ani, iar în Lituania, Letonia și Slovenia, acestea sunt opționale. În Irlanda, cartea de identitate se numește „pașaport”, este o versiune de tip card a pașaportului de călătorie și este opțională.
Bulgaria și Estonia au afișat pe CI doar steagul național.
Cele mai complexe cărți de identitate sunt în Ungaria, Italia și Spania. Buletinul spaniol afișează atât steagul și stema țării, cât și steagul UE. CI din Italia are steagul și stema țării, iar cartea de identitate din Ungaria are atât steagul și stema țării, cât și o hartă a statului. <br>
La polul opus este Grecia, care nu menționează sexul deținătorului și, totodată, nu are însemnele naționale sau europene. Pe cărțile de identitate grecești predomină totuși culorile naționale, alb și albastru.
Danemarca nu are cărți naționale de identitate. Documentele de identitate emise de municipalități nu precizează naționalitatea deținătorului, ci un set redus de informații. Pe pașapoartele daneze este înscris însă și sexul deținătorului.
