Secretul pandemiei e să se facă anchetele epidemiologice imediat.

Corneliu Cîrstea, subprefect de Argeş, fost subprefect de București până în 7 august:

La jumătatea lunii iulie, judeţul Argeş atingea un record înfricoşător: 120 de cazuri pe zi. Măsurile dure, dar adaptate situaţiei locale, asumate de autorităţi, precum şi multă muncă administrativă, caz cu caz, au inversat epidemia. 

Astăzi, toată ţara traversează valul doi al pandemiei de coronavirus și nimeni nu e ferit. Dar, în timp ce Bucureştiul a sărit de 3 cazuri la mie (3,31), indicele de infectare în Argeş este cel mai mic din ţară şi a rămas sub 1 (0,73).

Din iulie în septembrie, în Argeș numărul de cazuri s-a redus la 10%

În mijlocul lui iulie, judeţul Argeş a atins vârful epidemiei: 120 cazuri în 24 de ore. Două luni mai târziu, judeţul se afla la polul opus. La 12 septembrie, doar 10 cazuri fuseseră diagnosticate în tot judeţul. 

Am vorbit cu oamenii care au condus răspunsul local la explozia de cazuri din iulie, pentru a înţelege ce a produs inversarea epidemiei şi ce lecţii poate învăţa şi restul ţării d-aici.

Cristian Pîrvulescu, trei scenarii pentru România după alegeri. Cine va veni la guvernare și cine va face opoziție
Recomandări
Cristian Pîrvulescu, trei scenarii pentru România după alegeri. Cine va veni la guvernare și cine va face opoziție
În timp ce Berbeceanu e numit prefect în București, subprefectul trimis din Capitală la Argeș contribuie la miracolul scăderii epidemiei în județ. „Vreţi să vă salvez şi-acolo?”
Subprefectul Corneliu Cîrstea și prefectul Emanuel Soare

Prefectul Emanuel Soare pleacă, subprefectul Corneliu Cîrstea vine

7 august 2020, 96 de cazuri de COVID-19 în judeţul Argeş. Prefectul Emanuel Soare este eliberat din funcţie ca să se poată ocupa de campania electorală pentru locale. Liberalul candidează la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, aşa că, timp de 2 luni, atribuţiile sale sunt preluate de Corneliu Cîrstea. Trimis de la Bucureşti, unde era tot subprefect, Cîrstea, de loc din Câmpulung Muscel, devine subprefect cu atribuţii de prefect. Implicit, el este preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Esenţial în acest succes a fost principiul ca nicio anchetă epidemiologică să nu se mai facă în mai mult de 24 de ore de la depistarea unui caz nou de COVID-19, crede Cîrstea, după ce a condus timp de două luni răspunsul judeţului la epidemie.

Secretul a fost să ajungem cu anchetele epidemiologice la zi. Dacă anchetele epidemiologice se fac imediat, se pot izola sau carantina toate persoanele care au fost contact. Şi atunci se înlătură posibilitatea să-i infecteze pe alţii. Acesta e marele secret al pandemiei.

Corneliu Cîrstea, subprefect de Argeş:

Sorina Honțaru, șefa DSP: sute de anchete erau întârziate

Când Cîrstea a preluat mandatul de subprefect, DSP Argeş era în urmă cu sute de anchete. O recunoaşte şi directoarea DSP, dr. Sorina Honţaru: “Da, au fost întârzieri, recunosc. Eu nu eram la conducere în perioada când au rămas în urmă, nu pot să vă spun ce-a fost atunci”.

Noua Dreaptă îl contrazice pe candidatul USR-PLUS din Iași care a fost în organizația lor: „A fost membru de la 17 ani, nu de la 15”. Exclus după 4 ani
Recomandări
Noua Dreaptă îl contrazice pe candidatul USR-PLUS din Iași care a fost în organizația lor: „A fost membru de la 17 ani, nu de la 15”. Exclus după 4 ani

La şefia DSP Argeş au fost cel puţin trei schimbări ale managerilor, pe perioada pandemiei. Honţaru a revenit ca manager din luna iulie.

“Am urmărit zilnic la DSP, să nu treacă cu controlul după o zi pe alta. Vă daţi seama, ce-i acum în Bucureşti, la 600-700 de persoane, este aproape imposibil – numai să angajăm de 10 ori mai multe persoane”, mai spune Cîrstea.

Dar ăsta e secretul: dacă i-ai izolat pe cei infectaţi, ai izolat contacţii, nu se mai transmite la alţii. În luna august am ajuns la o medie de 40 de cazuri, în septembrie la sub 20.

Corneliu Cîrstea, subprefect de Argeş:

”Eu mobilizez pentru anchete atâţia oameni cât am nevoie”

Pentru oamenii din DSP Argeş, asta a însemnat abandonarea programului de opt ore, de luni până vineri, multe ore suplimentare şi un maraton în care ţinta era stabilită zilnic, în funcţie de câte buletine de test pozitive ajungeau atunci la DSP.

Copiii care abandonează școala. „Cosmin mergea prin sat, la lucru cu ziua, în timp ce eu făceam meditații la matematică”
Recomandări
Copiii care abandonează școala. „Cosmin mergea prin sat, la lucru cu ziua, în timp ce eu făceam meditații la matematică”

“În fiecare zi, eu mobilizez pentru anchete atâţia oameni cât am nevoie. Au lucrat şi 10, şi 15 oameni pe anchete”, spune dr. Honţaru. “Se lucrează şi sâmbăta, şi duminica, să nu rămână anchete neefectuate pe perioada weekendului. Şi eu am fost la serviciu, în fiecare sâmbătă şi duminică”. 

Ca să compenseze lipsa de personal, DSP are posibilitatea de-a face concurs pentru 10 noi posturi – disponibile după decizia Guvernului de a suplimenta cu 1000 posturile din direcţiile de sănătate publică din toată ţara pe perioada pandemiei. 

Dar nu e atât de simplu.

Peste vară, medicii și asistenții școlari au fost detașați la DSP

Deşi există aceste posturi, “nici doritori nu sunt să vină în DSP-uri acum când e foarte mult de muncă. Şi persoanele care vin în primul rând trebuie instruite. Eu ţin foarte mult şi la calitatea anchetelor, nu numai la cantitatea lor”, insistă șefa DSP Argeș.

Pentru un cadru medical, durează una, două săptămâni formarea pentru a ajuta în anchetele epidemiologice sau la call-centerul DSP, mai spune Honţaru. 

În acest timp, oamenii noi trebuie să lucreze sub supraveghere. În vacanţa de vară, medicii şi asistenţii şcolari au fost detaşaţi la DSP ca să ajute cu anchetele epidemiologice, dar acum s-au întors la şcoli, pentru că, în septembrie, Argeşul a putut deschide toate şcolile în scenariile 1 sau 2. 

În acest moment, ajutorul în plus pentru DSP vine de la patru asistente detaşate de la două spitale din Argeş, iar de curând instituţia a mai angajat încă un medic.

“Durata unei anchete variază. Sunt şi oameni singuri care poate nu au niciun contact direct, dar sunt şi oameni cu 10 contacţi chiar, trebuie sunaţi şi cei din familie, şi de la locul de muncă şi durează mai mult până sunăm şi discutăm cu toţi contacţii”, a explicat dr. Sorina Honţaru.

În fiecare zi, DSP Argeş transmite informaţiile despre oamenii izolaţi sau carantinaţi către poliţie, jandarmerie şi poliţia locală, care, mai apoi se ocupă de monitorizare. “Noi ne asigurăm să nu depăşim 24 de ore de la un caz nou, iar dânşii se asigură ca oamenii să respecte izolarea”.

Focarele din spitale și de la Dacia

În Argeş, cele mai mari focare identificate de DSP au fost în unităţile sanitare şi la uzinele Dacia-Renault, unul dintre marii angajatori ai țării. 

În şcoli a fost un singur focar până astăzi. 

“În momentul în care există o transmitere comunitară, este mai greu să identificăm exact de unde s-a îmbolnăvit omul, dar cu siguranţă şi mijloacele de transport în comun, şi concediile au contribuit la epidemie”, spune şefa DSP.

Cheia este ca testele să fie prelucrate rapid, iar imediat ce apare un test pozitiv, ancheta să nu dureze mai mult de 24 de ore, iar cazurile pozitive sau suspecte să fie imediat izolate.

dr. Sorina Honţaru, director DSP Argeş:

Autoritățile din Argeș au găsit parteneri de dialog și în comunitate, în mediul privat. Acesta este unul dintre lucrurile care i-au ajutat. Dar lucrurile porniseră prost.

Au discutat cu uzina Dacia să mărească numărul de autobuze

Presa locală a vorbit de zeci, ba chiar de 500 de cazuri la Dacia, iar subprefectul Cîrstea recunoaște că acesta a fost cel mai mare focar din Argeş.

“În luna august, când s-a reluat activitatea la uzină, am fost personal acolo şi am stabilit împreună cu conducerea uzinelor Dacia un set de măsuri foarte importante. În primul rând, dublarea numărului de autobuze cu care muncitorii făceau naveta, astfel că oamenii nu mai stăteau unul lângă altul”, explică subprefectul Corneliu Cîrstea.

Dacia recunoaște: ”Într-o anumită perioadă raportam la finalul unei săptămâni”

Cei de la Dacia aveau, potrivit subprefectului, şi mari probleme de raportare a cazurilor “Am stabilit să fie obligatoriu anunţat zilnic numărul de persoane constataţi pozitiv, ca să se poată face ancheta epidemiologic imediat. Până în luna iulie, ei nu anunţau la DSP aşa rapid, şi s-a descoperit un focar acolo, şi cred că din cauza aia a explodat aşa. Apoi au mai fost doar câte un caz, două pe zi legat de uzină”.

“A fost o neînţelegere, într-o anumită perioadă raportam la finalul unei săptămâni, dar acest lucru s-a reglat. Acum raportările se fac zilnic”, confirmă Cecilia Tudor, director de comunicare la Groupe Renault. 

Reprezentanta companiei spune însă că la Dacia “nu a fost un focar, au fost cazuri izolate”. Totuşi, în ultimele luni s-au luat mai multe măsuri aici pentru a preveni răspândirea infecţiei: 

“Au fost distribuite kituri cu măşti care să acopere necesarul din momentul în care un angajat pleacă de-acasă până se întoarce. În interiorul uzinei sunt dezinfectate în mod periodic spaţiile de lucru, cantinele funcţionează după un program stabilit aşa încât să se asigure distanţarea socială. Au fost separate zonele de pauză, de recreere. Lucrăm în strânsă legătură cu autorităţile locale aşa încât să asigurăm siguranţa angajaţilor”, spune Cecilia Tudor, director comunicare Groupe Renault.

La uzinele Dacia lucrează 14.000 de oameni. Compania a refuzat să spună câte cazuri de COVID a avut până în prezent, printre angajaţi.

Campionii controalelor. Masca de protecţie, obligatorie şi în aer liber din iulie

În ziua când Emanuel Soare a plecat de la şefia prefecturii ca să se concentreze pe campania electorală, în Argeş erau diagnosticate 96 de cazuri noi. 

Foarte mult pentru un singur judeţ la nivelul lunii august, dar deja cu 25% cazuri mai puţin decât cu trei săptămâni înainte.

Începeau să-şi facă efectul o serie de restricţii foarte dure pe care administraţia le luase la sfârşitul lunii iulie şi pe care le aplicase ferm, fără excepţii. Căci suprefectul Cîrstea nu-și revendică rolul de salvator, el a venit când anumite măsuri erau deja luate.

Restricții progresive, dar supravegheate și întărite de autorități

În următoarea lună, numărul de cazuri noi a continuat să scadă, în timp ce numărul testelor de COVID rămăsese la fel de mare (aproximativ 500 de teste prelucrate zilnic, în patru laboratoare de stat).

Şi Cîrstea, şi Soare spun că restricţiile implementate progresiv şi dublate de multe controale şi amenzi au fost vitale pentru controlul epidemiei.

Din 30 iulie, în Argeş a devenit obligatorie masca de protecţie, pentru grupuri mai mari de două persoane, care nu locuiau la aceeaşi adresă, inclusiv în aer liber. Argeş a fost primul judeţ din ţară care a impus această măsură. Iar cei care o încalcă pot primi amenzi între 500 şi 2500 de lei.

“Este o măsură la care nu am renunţat nici astăzi, doar am actualizat-o în octombrie, renunţând la orice excepţie. De la 14 octombrie, masca este obligatorie pentru toată lumea. Cred că această măsură a făcut diferenţa pentru judeţul Argeş”, spune Emanuel Soare, prefectul.

Pe lângă masca obligatorie, la finalul lui iulie, Argeşul a închis sălile de fitness şi culturism, a interzis târgurile sau bâlciurile, mersul la bazin sau ştrand. Apoi, autorităţile au redus programul de la fast-food-uri şi cazinouri – suspendând activitatea acestor afaceri între orele 24 şi 6. Au fost închise restaurantele, iar programul teraselor a fost redus. 

Au interzis dansurile la toate evenimentele private

“La evenimentele private am făcut un lucru important: am interzis dansurile. Am interzis orice înseamnă interacţiune fizică de tip dans şi joc. Deci practic am interzis hore, sârbe”, a explicat Emanuel Soare.

“Cu astfel de măsuri am mers toată luna august, iar la majoritatea am renunţat în septembrie – mai puţin la purtarea măştii în spaţiile deschise. Cât despre restul restricţiilor, am revenit la normal la 1 septembrie, când se ajunsese la o medie de 20 cazuri pe zi”, spune subprefectul Cîrstea.

“Au fost controale zilnice: poliţie, jandarmerie, ISU, poliţia locală. Eram printre primii pe ţară la numărul de controale”, a insistat Cîrstea.

“Cu controalele am mers spre ceea ce noi am identificat ca fiind punctele nevralgice ale epidemiei în Argeş”, a explicat Soare. 

Autorităţile din Argeş au înţeles că o sursă foarte importantă pentru răspândirea infecţiei o reprezintă focarele de la locul de la muncă. Un aspect care lipseşte de cele mai multe ori din discursurile de la “centru”, ale premierului sau ministrului Sănătăţii.

Focarele de la locul de muncă

“Am verificat foarte mult mijloacele de transport în comun, pentru că noi avem şi o platformă industrială foarte mare: se face naveta, fie cu autobuze dedicate, fie cu maxi-taxi. Şi am introdus controale foarte drastice aici, şi o altă obligaţie din partea operatorilor să-şi suplimenteze numărul de maşini. Am verificat foarte mult şi firmele cu foarte mulţi angajaţi, ca să se respecte în interior măsurile”, a mai spus Soare. 

Noi nu am inventat aceste măsuri, noi doar le-am pus în practică. Poate asta ne diferenţiază: am fost mai fermi, am acţionat rapid şi ne-am asumat critica publică.

Emanuel Soare, prefect judeţul Argeş:

Amenzile nu au înlocuit informarea sau educarea oamenilor, crede prefectul:“La un moment dat, 10% din cuantumul amenzilor la nivel naţional era din Argeş. Dar amenzile erau doar un indicator al faptului că se făceau controale”. 

Soare nu crede că a greşit părăsind prefectura – la 100 cazuri pe zi în judeţ – ca să se ocupe de campania pentru alegerile pe care le-a pierdut. “Nu au mai fost probleme, pentru că măsurile luate erau deja în vigoare de la sfârşitul lui iulie, şi cazurile au scăzut constant, cât am lipsit”.

Ce spune chirurgul Iordache, șeful Spitalului Câmpulung

Proaspăt numit manager interimar al Spitalului Municipal Câmpulung, chirurgul Mădălin Iordache crede că la succesul judeţului Argeş au contribuit trei factori:

  1. “În primul rând, decizia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de a impune obligativitatea purtării măștii și în spațiile deschise, alături de închiderea sălilor de fitness, târgurilor săptămânale etc”
  2. ”Apoi, insistența cu care echipele de control au urmărit respectarea regulilor, aproape zilnic mergând și prefectul în teren să explice oamenilor” 
  3. ”În final, poate cel mai important: complianța oamenilor care au înțeles în marea lor majoritate că toate aceste măsuri îi țin departe pe ei și pe cei dragi lor de spitalele care erau pline”.

Argeşul a învăţat deja o lecţie importantă pentru valul al doilea, în urma exploziei de cazuri din vară, crede medicul. “Deşi avem o incidenţă de 0,73 la mie în ultimele două săptămâni, este încă obligatorie purtarea măştii în spaţiile deschise”.

“De ce, vreţi să vă salvez şi-acolo?”

Argeşenii ştiu că nu pot păstra la nesfârşit cifrele de-acum, cele mai optimiste din ţară. “Pentru că toate judeţele de jur împrejur sunt cu cazuri multe şi mulţi oameni lucrează şi în alte judeţe sau în Bucureşti. Nu avem cum să ne închidem judeţul”, este de părere dr. Honţaru, şefa DSP. 

Totuşi, experienţa Argeşului cu explozia de cazuri din iulie şi stingerea ei este vitală nu doar pentru oamenii din judeţ, ci şi pentru restul ţării. 

Pentru că a arătat că un set de măsuri coerente, aplicate ferm, pe termen scurt, pot duce la inversarea epidemiei şi îi pot ţine pe oameni în siguranţă.

Momentan, Corneliu Cîrstea, subprefectul venit de la Bucureşti, cel care a coordonat răspunsul judeţului în perioada de scădere de la peste 100 cazuri pe zi la 20 de cazuri pe zi, va rămâne la Argeş.

Când l-am întrebat dacă are de gând să se întoarcă în Capitală, unde muncea înainte, Cîrstea a răspuns glumind: “De ce, vreţi să vă salvez şi-acolo?”.

Foto: Agerpres, Inquam Photos / Octav Ganea

La ce clinică s-a tratat de COVID Anamaria Prodan și ce tratament a luat: „Am urmat schema asta pe care medicii lui...
PARTENERI - GSP.RO
La ce clinică s-a tratat de COVID Anamaria Prodan și ce tratament a luat: „Am urmat schema asta pe care medicii lui...
GEST FABULOS făcut de Monica Gabor pentru Irinel Columbeanu după ce acesta a ajuns sărac lipit
PARTENERI - PLAYTECH
GEST FABULOS făcut de Monica Gabor pentru Irinel Columbeanu după ce acesta a ajuns sărac lipit
Horoscop 5 decembrie 2020. Taurii își pot provoca singuri o pagubă sau mai multe mari sau mărunte
HOROSCOP
Horoscop 5 decembrie 2020. Taurii își pot provoca singuri o pagubă sau mai multe mari sau mărunte
O bătrână de 99 de ani din Croația a supraviețuit, după ce s-a infectat cu noul coronavirus. Ce spun medicii
Știrileprotv.ro
O bătrână de 99 de ani din Croația a supraviețuit, după ce s-a infectat cu noul coronavirus. Ce spun medicii
Vedeta apreciată în ţară, descoperită pe site-urile pentru adulţi! Şi-a pierdut locul de muncă deja şi nu va mai apărea la TV
Telekomsport
Vedeta apreciată în ţară, descoperită pe site-urile pentru adulţi! Şi-a pierdut locul de muncă deja şi nu va mai apărea la TV