Primul-ajutor, acordat de persoane necalificate, poate salva vieti. Cum trebuie procedat in situatii neprevazute (accidente, traumatisme, stop cardiorespirator, coma) si care sunt primele masuri pe care le puteti lua pana la sosirea personalului calificat, va invata Edoard Serea, medic coordonator al ambulantei BGS.
1. incercam sa stabilim comunicarea cu persoana ranita prin intrebari de genul: ce s-a intamplat cu dumneavoastra?, ma auziti? cum va numiti?, ce va doare? Sunt si situatii in care victima nu poate vorbi, dar daca reactioneaza si raspunde prin gesturi la intrebarile puse, la atingeri sau la altfel de stimuli externi, inseamna ca este constienta.
2. daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la atingeri, trebuie verificate imediat cele doua functii vitale: respiratia (daca victima respira spontan) si circulatia (daca inima functioneaza).
3. cea mai importanta metoda pentru a ajuta la salvarea vietii unui om este resuscitarea cardiorespiratorie. Este bine sa se cunoasca faptul ca, in caz de oprire a inimii, persoana care acorda primul-ajutor dispune doar de 3-4 minute pentru a efectua cu succes resuscitarea.
Dupa aceasta perioada se considera ca hipoxia cerebrala (lipsa de oxigen la nivelul creierului) duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul, eventual salvat, intr-o fiinta pur vegetativa. Pe scurt, masajul cardiac extern isi propune sa inlocuiasca functia de pompa a inimii, care trimite in circulatie cantitatea de sange oxigenat. Bolnavul trebuie sa fie asezat imediat pe o suprafata dura si plata (de exemplu: masa, pat rigid, scandura). Se realizeaza apoi compresiuni cu podul palmei pe treimea inferioara a sternului – cealalta palma se suprapune peste prima, pentru a intari forta de presiune.
Compresia asupra toracelui victimei se realizeaza cu un ritm de 50-60 compresii pe minut. La patru-cinci compresii ritmice pe stern se realizeaza o respiratie artificiala (gura-la-gura sau gura-la-nas).