Ziua Constituției României, sărbătorită pe 8 decembrie. Istoria și rolul Constituției

Constituția actuală – a șaptea din istoria modernă a României – a fost redactată după Revoluția din decembrie 1989 și adoptată, în forma iniţială, în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991. După adoptare, a fost supusă unui referendum național organizat pe 8 decembrie 1991 și a fost aprobată cu o majoritate semnificativă, de 77,3% din 10.948.468 de participanţi la plebiscit.

Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate, sub impulsul unei comisii conduse de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept. Această comisie număra 23 de parlamentari şi cinci experţi – personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată.

Votul decisiv asupra noii Constituţii a avut loc pe 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă, în timp ce unul a absentat. FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură, iar noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

Recomandări

Din România până în Coreea de Sud pe motocicletă: un traseu de 36.000 de kilometri făcut în 91 de zile. Cifrele unei călătorii extraordinare

Ziua Constituției, sărbătorită din 1995

Inițiativa legislativă privind proclamarea „Zilei Constituției României” a fost propusă la patru ani de la adoptarea ei, fiind aprobată pe 13 noiembrie 1995 în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor și pe 5 decembrie 1995 în plenul Senatului.

Revizuită o singură dată, printr-un referendum naţional organizat pe 18-19 octombrie 2003, Constituția României este fundamentul legal care stabilește structura statului și asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Constituţia României conține 156 de articole împărțite în opt titluri: I – Principii generale; II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; III – Autorităţile publice; IV – Economia şi finanţele publice; V – Curtea Constituţională; VI – Integrarea euroatlantică; VII – Revizuirea Constituţiei; VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii. Toate legile trebuie să respecte principiile fundamentale ale Constituției. Curtea Constituțională se ocupă exclusiv de verificarea compatibilității legilor și altor hotărâri cu dispozițiile constituționale.

Cele șapte Constituții ale României moderne

Prima Constituție, adoptată în 1866, la șapte ani de la Unirea Principatelor Române, a instituit o monarhie constituțională și a pus bazele unui stat modern. Cea de-a doua, adoptată în 1923, la cinci ani de la Marea Unire, este considerată una dintre cele mai democratice, introducând noi libertăți cetățenești. A urmat Constituția din 1938, instituită de regele Carol al II-lea și care a limitat puterile Parlamentului.

Recomandări

Cine este mama lui Sebastian Stan. Georgeta Orlovschi a divorțat în 1984, după Revoluție s-a mutat în America și s-a recăsătorit cu Anthony Fruhauf

Alte trei Constituții au fost impuse într-o perioadă cuprinsă după cel de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) și până la Revoluția din decembrie 1991. Constituțiile din 1948 și 1952 au concentrat puterea în mâinile Partidului Muncitoresc Român, în timp ce Legea fundamentală din 1965 a marcat intrarea în epoca dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Constituția din 1991 a restabilit democrația și pluralismul politic. Revizuirea din 2003 a fost esențială pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Președintele CCR avertizează că suntem martorii unor forțe care amenință viitorul democrației

Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Marian Enache, a transmis duminică, într-un mesaj cu ocazia Zilei Constituţiei, că cinstirea Legii Fundamentale trebuie „manifestată prin respectul şi fidelitatea faţă de ţară”, transmite Agerpres.

„În acest an, Ziua Constituţiei noastre coincide cu împlinirea a 101 ani de la adoptarea Constituţiei din 1923 – Actul fundamental care a definit, într-un context european modern, locul statului român şi drepturile cetăţenilor săi. Este un prilej de a reflecta atât asupra evoluţiei Legii Fundamentale a României, asupra importanţei acesteia pentru democraţie şi statul de drept, cât şi asupra provocărilor cu care ne confruntăm astăzi.

La peste trei decenii de la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 şi adoptarea noii Constituţii a ţării, este deosebit de important să privim cu respect realizările poporului român şi ale istoriei constituţionale, dar şi să privim viitorul cu responsabilitate. În faţa provocărilor contemporane, este esenţial să fim conştienţi de vulnerabilităţile existente, dar şi de resursele de rezilienţă pe care le avem la dispoziţie.

Cu toate că astăzi suntem martorii unor forţe care ameninţă valorile fundamentale ale democraţiei, trebuie să fim uniţi şi hotărâţi pentru a le contracara şi a le proteja. Curtea Constituţională va continua să apere Constituţia şi să garanteze că drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor vor fi respectate.

Recomandări

Cutremur devastator cu magnitudine de 7,1 grade, într-un oraș sfânt din Tibetul chinez: cel puțin 53 de morți și 62 de răniți

În faţa manipulării şi dezinformării, noi, ca naţiune, avem datoria de a promova adevărul şi de a reafirma credinţa în Legea Fundamentală ca un pilon incontestabil al unităţii, al progresului şi al suveranităţii naţionale. Este crucial să reamintim importanţa libertăţii de exprimare şi a dreptului la o informare corectă. Într-o lume în care manipularea şi proliferarea ştirilor false, utilizarea necontrolată a inteligenţei artificiale pot influenţa si distorsiona luarea deciziilor, instituţiile statului de drept devin garanţia reală în consolidarea procesului democratic.

Cinstirea Constituţiei poporului român trebuie manifestată prin respectul şi fidelitatea faţă de ţară ca o îndatorire sacră a fiecărui român faţă de tradiţiile şi valorile perene ale României”, îndeamnă președintele CCR, Marian Enache.

Klaus Iohannis face apel la unitate de Ziua Constituției

La rândul său, preşedintele în exercițiu Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj publicat duminică, de Ziua Constituţiei, că ne aflăm într-un moment de profundă responsabilitate faţă de valorile care ne caracterizează ca naţiune şi că, în faţa provocărilor de orice natură, trebuie să rămânem uniţi în apărarea democraţiei noastre şi să construim un viitor mai bun.

„În urmă cu 35 de ani, prăbuşirea regimului totalitar din decembrie 1989 a marcat şi începutul reconstrucţiei statului, iar aspiraţiile cetăţenilor au dobândit expresia unei noi legi fundamentale care să guverneze societatea noastră – Constituţia României. Aceasta a pus bazele unui stat de drept, în armonie cu evoluţiile democratice ale statelor europene şi cu valorile comune ale constituţionalismului european.

Astăzi, când celebrăm Ziua Constituţiei, temelia statului nostru democratic şi a drepturilor fundamentale, ne aflăm într-un moment de profundă responsabilitate faţă de valorile care ne caracterizează ca naţiune.

Constituţia României defineşte cadrul în care statul şi viaţa politică funcţionează, fiind un scut împotriva ameninţărilor la adresa democraţiei. În perioade tumultuoase, instituţiile statului sunt chemate să acţioneze cu calm, înţelepciune şi respect faţă de lege, Constituţie şi democraţie. Ne revine însă această datorie la nivel individual, deopotrivă.

Constituţia este cel mai important act juridic menit a asigura suveranitatea naţională, pluralismul politic şi independenţa statului român. Legea fundamentală este un angajament pentru democraţie, libertate şi apărarea drepturilor cetăţeneşti, care trebuie respectată nu doar în litera, ci şi în spiritul ei.

Aderarea României la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană, fundamentate pe democraţie şi statul de drept, sunt direcţii constituţionale ireversibile, garanţii ale valorilor înscrise în Constituţie şi expresia voinţei cetăţenilor români de a conferi stabilitate în plan politic, militar şi economic statului nostru.

În cele două mandate de preşedinte, am vegheat la respectarea Constituţiei şi a valorilor sale fundamentale în virtutea rolului constituţional, iar deciziile pe care le-am luat au avut la bază principiul apărării democraţiei.

În faţa provocărilor de orice natură – politice, sociale, economice, geostrategice – avem responsabilitatea să rămânem uniţi în apărarea democraţiei noastre şi să construim un viitor mai bun, sub protecţia unei Constituţii care asigură şi garantează echilibrul democratic”, a transmis Klaus Iohannis.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro