Cum va arăta gastronomia după pandemie. ”Mulți acum înțeleg câtă muncă e în spatele unui preparat mai sofisticat”

Ar trebui să ne punem pe slăbit, dacă ar fi să ne luăm după lamentările de pe Facebook ale celor care au acum biroul la câţiva metri de frigider. Dar vom continua să gătim acasă în acelaşi ritm sau ne vom întoarce la viaţa de dinainte, cu restaurante şi pizza livrate la uşa casei?

Libertatea a discutat cu Cosmin Dragomir, specialist în gastronomie şi autor la GastroArt, pentru a lămuri această chestiune.

E bine că lumea începe să gătească acasă, e bine că începe să reînveţe să gătească, nu doar să încălzească semipreparate şi poate în timp ne dăm seama că masa e un moment extrem de important, de coeziune familială. Îl citesc pe profesorul Vintilă Mihăilescu: comensalitatea l-a făcut pe om. La masă, din cele mai vechi timpuri, s-au stabilit regulile societăţilor de astăzi.

Cosmin Dragomir, specialist în gastronomie:

Mai multă răbdare cu bucătarii

Oricât de bine am găti acasă, nu vom putea descoperi lucruri noi, de exemplu, doar citind reţete online.

„Nu trebuie să uităm că ieşitul în oraş înseamnă şi altceva, nu numai masă. Înseamnă şi o altă experienţă, înseamnă şi alte gusturi

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Şi apoi, după ce am petrecut o lună (şi încă cine ştie cât) în izolare, cu mult timp la dispoziţie pentru a experimenta în propria bucătărie, descoperim că a face o masă mai complicată care să iasă bine nu e chiar a piece of cake!

Să fim serioşi, acasă putem găti bine, gustos, dar nu avem la îndemână foarte multe lucruri pe care ţi le oferă restaurantul: tehnici de prepare, experienţa chef-ilor, care vin cu un knowhow enorm, câştigat în zeci de ani de muncit la cratiţă. Oricât am fi noi de talentaţi acasă, cu Google în faţă şi cu toate blogurile, nu am ajunge la acea experienţă.

Cosmin Dragomir, autor:

Gătitul acasă este şi o activitate care cere foarte mult timp. Acum, îl avem. Dar priorităţile se vor schimba atunci când ne întoarcem la serviciu şi petrecem ore în trafic pentru a ajunge acasă.

Nu orice masă bună e gata cât ai zice peşte. Sau ceafă cu cartofi prăjiţi. Iar asta e o altă lecţie a acestei perioade.

„Ceea ce clientul nu înţelegea de multe ori era tot efortul din spate. Da, cu toţii suntem grăbiţi şi erau supăraţi că nu a ieşit mâncarea în 20 de minute, ci în 40. Acum, când te apuci să faci o mâncare acasă mai sofisticată, îţi dai seama de fapt cât de multă muncă e cu adevărat în spate, ce înseamnă un sos, şi poate o să avem un pic mai multă răbdare, indulgenţă, cu restaurantele”.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Ce va însemna asta? Poate când ne vom întoarce în restaurante vom avea mai multă înţelegere pentru întregul sistem.

„Nu ştiu dacă să mă aştept la asta, dar sper să existe mai multă empatie. Acum omul a dat cu nasul cu adevărat de tigăi, de cuptoare, şi vede că nu e atât de simplu pe cât pare”.

Mâncarea trebuie să spună o poveste

Gheorghe Dinică a făcut celebră replica, dar nu doar mâinile întinse trebuie să spună poveşti, ci şi farfuriile pline. Pentru că mâncarea nu este doar despre a-ţi umple burta. Dacă doar asta vrei, există şaormerii la fiecare colţ de stradă.

Acum, curierii care ne aduc mâncarea au devenit pentru noi mai importanţi decât bucătarii care o prepară, pentru că s-a rupt firul narativ.

„Gândim serviciul de livrări în termenii ăştia: comandăm o pizza, comandăm un chinezesc, o friptură, şi ne vine mâncarea ca să ne săturăm, ca să băgăm la ghiozdan, şi nu suntem atenţi la cum este prezentată mâncarea”, spune Cosmin Dragomir.

Pe lângă a scrie despre mâncare, el este şi patron de restaurant care încearcă să supravieţuiască în vreme de criză. Supravieţuirea depinde de poveste.

„Era un restaurant românesc uşor altfel, cu un altfel de mâncare românească, era middle-up. Eu nu o să pot da ciorba cu 11 lei şi să mă bat cu un gigant, dar dacă eu vin şi prezint povestea chef-ului şi spun povestea reţetei, care vine de la mamaia de la care am cules eu, din satul cutare, din cele 10 cărţi de bucate vechi, devine mai atractiv”.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Restaurantele, ca să ne recâştige şi să ne scoată din propriile bucătării, vor trebui să devină buni povestitori.

Ce urmează după criză

Când carantina se va ridica, terasele şi restaurantele se vor umple, dar acesta va fi doar un moment scurt. Industria cu totul va suferi mult timp.

„Oamenii vor fi mai atenţi la bani şi la cheltuieli, sunt o groază în momentul de faţă al căror viitor financiar este incert, clientela e diminuată”.

Concluzia? Poate şi după acest moment vom găti mai mult de acasă, dar nu vom avea timpul şi dispoziţia de a o face, şi nici nu trebuie.

„E bine că gătim acasă, că nu mai încălzim doar semipreparate sau sosuri la borcan, dar să nu uităm că unele restaurante în trecut ne-au oferit satisfacţii enorme şi poate nu ar fi chiar fair să îi părăsim acum”, subliniază Cosmin Dragomir.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro