Taxa pe companiile petroliere și rafinării, anunțată zilele trecute de Comisia Europeană, ar putea duce la creșterea prețurilor combustibililor și la penurii de carburanți în România, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Acesta subliniază potențialele riscuri, în condițiile în care din decembrie urmează să intre în vigoare embargoul petrolier asupra Rusiei, iar din februarie 2023 vor fi interzise și importurile de carburanți din această țară.
Cum stă acum România
România a extras anul trecut 3,2 milioane de tone de țiței și a importat alte 6,8 milioane de tone, în principal din Kazahstan și Rusia, conform Economica.net.
În privința carburanților, consumul anual al țării noastre a fost anul trecut de 7,3 milioane de tone, din care 5,9 milioane de tone sunt de motorină.
România are în acest moment trei rafinării ce produc carburanți: Petrobrazi (Petrom), Petrotel (Lukoil) și Petromidia (Rompetrol).
Cele trei acoperă consumul intern de benzină, dar la motorină acestea asigură doar două treimi din necesar, restul de combustibil diesel fiind importat.
Extracția de țiței este realizată de o singură companie: Petrom.
Vine embargoul
Problema este că din decembrie situația se va schimba dramatic. Petrotel Lukoil, care importă țiței din Rusia, va trebui să găsească o sursă alternativă.
La aceasta se adaugă și potențiala închidere a conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), prin care este importat țiței din Kazahstan către Petromidia, dar și către alte companii. Rusia a închis de mai multe ori această conductă în acest an.
Petrom, la rândul său, a adus până în martie carburanți din Rusia, dar a oprit deja importurile. În schimb, 30% din cantitatea de țiței procesată la Petrobrazi este adusă din străinătate, cea mai mare parte venind până de curând tot din Rusia, după cum scria în luna august Ziarul Financiar.
Compania a avertizat deja că înlocuirea importurilor din Rusia costă mai mult.
Taxa ar putea afecta companiile
Noua taxă pe „profiturile excedentare” ale grupurilor petroliere și rafinăriilor ar putea pune o presiune în plus pe companii, deoarece acestea se vor confrunta deja cu presiunea costurilor suplimentare legate de înlocuirea importurilor din Rusia.
Putem ajunge și la penurie de carburanți, și la preț mai mare. În România există posibilitatea asta, coroborat cu embargoul rusesc din decembrie, cu eliminarea importurilor de carburanți din februarie, cu posibila închidere a conductei CPC de către Rusia și coroborat cu aceste taxe.
Dumitru Chisăliță:
„E posibil ca peste două luni să constatăm că e mai rău, cum a fost în România cu schema privind energia electrică. Ideea nu e rea, dar trebuie să te duci pe grupuri țintite”, arată expertul.
Acesta susține că taxa pe petrol, gaze și rafinare este o eroare din partea Comisiei Europene și nu crede că va fi adoptată.
„Ne cam tăiem craca de sub picioare”, spune șeful Asociației Energia Inteligentă.
Exemplul american
Chisăliță dă ca exemplu Statele Unite, cel mai mare producător de petrol de pe planetă. Deși autoritățile au criticat vehement prețurile mari la carburanți, acestea nu au impus o suprataxă companiilor petroliere.
„Gândiți-vă altfel: Exxon a făcut profit în SUA, de ce credeți că (președintele) Biden nu le-a pus o taxă mare? Pentru că multe rafinării s-au închis în pandemie. Ei au înțeles că există niște picaje și creșteri foarte mari și lasă să se regleze singură piața decât să intervină și să dea peste cap toată mașinăria economică”, punctează expertul.
„Luăm o decizie și crapă în altă parte”
Și Otilia Nuțu, expert pe politici publice în materie de energie la organizația non-guvernamentală Expert Forum, se opune introducerii unei taxe suplimentare pe petrol, dar și celor pe gaze, cărbune și energia regenerabilă.
„Nu mi-e foarte clar cât de departe s-a mers cu fundamentarea măsurilor. Comisia trebuie să vină cu niște propuneri articulate. Altfel luăm o decizie și apoi vedem că crapă în altă parte”, spune Otilia Nuțu.
Răzvan Nicolescu: „Era de așteptat”
În schimb, Răzvan Nicolescu – fost ministru al energiei – spune că taxa pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere era de așteptat.
„O astfel de discuție și abordare erau de așteptat să se întâmple, având în vedere prețurile mari la carburanți. Vom vedea ce se va întâmpla după ce va exista un proiect clar”
Răzvan Nicolescu:
Ce înseamnă profit mare?
Chisăliță spune, la rândul său, că totul depinde de forma finală a proiectului.
„Depinde ce companii vor plăti, dacă vor fi doar cele din UE sau toate. În plus, ce înseamnă profituri uriașe? 10% e profit mare? 20% e mare? Dacă investesc profitul mai sunt taxate? Dacă această situație se aplică doar companiilor rusești e o abordare, dacă se aplică tuturor, e alta”, conchide el.
Ce arată statisticile
Potrivit statisticilor Asociației Energia Inteligentă, prețul petrolului a avut anul acesta o creștere de 48% până la 31 august și de 57% anul trecut.
La gaze, pe bursa de specialitate din Olanda, de referință în Europa, creșterea de preț este de 95% anul acesta, iar anul trecut a fost de 232%.
La cărbune, prețurile au crescut cu 318% în primele 8 luni din acest an și cu 147% în 2021.
140 de miliarde de euro
Conform Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, noua taxă se va aplica atât pe profiturile companiilor de hidrocarburi, cât și pe companiile de energie electrică și de cărbune, urmând să aducă în total 140 de miliarde de euro.
Potrivit Reuters, companiile de petrol, gaze și cărbune vor trebui să achite o suprataxă de 33% din surplusul de profit pe anul fiscal 2022.
România are deja suprataxe introduse pe gaze și energie electrică, dar nu există o suprataxă pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere.