Varianta Omicron poate contribui la oprirea pandemiei, dar acesta nu e sfârșitul poveștii. Explicațiile specialiștilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Experții din toată lumea sunt optimiști că 2022 va fi anul în care vom pune capăt pandemiei de COVID-19. Inclusiv directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, spune că „țările lumii au instrumentele necesare pentru a opri această calamitate” cât mai curând. Coronavirusul nu va dispărea niciodată, dar e nevoie de o combinație între vaccinarea în masă și infectarea în masă pentru a-l transforma într-un virus endemic. Și există oricând pericolul ca o variantă cu noi mutații apărută la animale să treacă la om, scrie publicația germană Spiegel.
Cuprins:
O boală endemică este o boală care este mereu prezentă, dată de un virus care nu se mai răspândește atât de agresiv. Numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ constant de-a lungul timpului. Un exemplu este malaria, de care se îmbolnăvesc anual aproximativ 240 de milioane de oameni, în special în regiunile tropicale.
Curând nu va mai fi o amenințare, spun experții
Coronavirusurile există de zeci de ani, în variante mai ușoare, inofensive, care provoacă cel mult un nas înfundat sau un pic de febră. Asta ridică o serie de întrebări: când va deveni SARS-CoV-2 la același nivel ca „rudele” sale mai vechi? Când vom ajunge în punctul unei endemii?
Hajo Zeeb, epidemiolog și profesor la Universitatea din Bremen, Germania, „speră foarte mult” că acea zi va fi cândva în 2022, potrivit Siegel. Alți experți, ceva mai pesimiști, cred că din 2024 ne vom obișnui să trăim cu COVID-19.
Oricum ar fi, coronvirusul va exista pentru totdeauna. La fel și COVID-19, boala pe care o provoacă. Endemia, explică Zeeb, înseamnă că virusul nu va mai reprezenta o amenințare pentru oameni și pentru sistemul sanitar: va scădea numărul infectărilor, iar rata de spitalizare va deveni una „normală”.
Epidemiologul e de părere că mereu vor exista focare locale, dar autoritățile le pot combate ușor prin introducerea obligativității purtării măștii de protecție sau prin alte măsuri de protecție. În orice caz, numărul de decese nu va mai fi niciodată atât de mare cum a fost în acești doi ani de pandemie, spune el.
Cum ajută Omicron
Sunt două moduri în care SARS-CoV-2 poate deveni un virus endemic: vaccinarea în masă a populației și infectarea ei în masă, cu tot ce înseamnă asta.
Având în vedere că Omicron este mult mai contagioasă decât celelalte variante ale coronavirusului, o combinație între cele două moduri, vaccinare și infectare, va aduce rezultatul urmărit. Asta pentru că ambele „drumuri” duc în final la imunitatea populației. Cu un nivel ridicat de imunitate, va deveni dificil pentru virus să-și găsească o gazdă neprotejată.
Într-un foarte posibil viitor post-pandemic, cred experții consultați de CNN, coronavirusul va produce o simplă răceală pentru unii și efecte serioase ale bolii pentru alții, în funcție de starea lor generală de sănătate, dacă sunt vaccinați sau nu, și de infectările precedente.
Virusul va continua să sufere mutații și ar putea, eventual, să fie nevoie de noi doze de vaccin, îmbunătățite și adaptate la noile variante. Dar sistemul imunitar uman va continua și el să devină mai bun la a recunoaște amenințările și la a lupta cu ele.
Omicron, deși mai contagioasă, este mai puțin periculoasă și mortală decât celelalte variante, precedente, precum Delta. Iar cei care trec cu bine de boală vor dobândi o oarecare protecție în fața coronavirusului, mai spun specialiștii.
Vaccinarea rămâne principala armă
Important de reținut este însă că vaccinarea rămâne principala armă de luptă cu pandemia, atrag atenția medicii consultați de Newsweek.
„Vrem să ajungem într-un punct în care, deși COVID nu va dispărea complet, acesta să nu mai aibă un impact major asupra sistemului sanitar sau asupra modului în care trăim”, a declarat la sfârșitul lunii decembrie Anthony Fauci, principalul consilier al Casei Albe în combaterea pandemiei de COVID-19, pentru CNN.
„Deci cu cât vaccinăm mai mulți oameni la nivel global, de preferat într-un timp cât mai scurt, cu atât ne apropiem mai mult de momentul în care coronavirusul nu ne va mai domina viețile, așa cum o face acum”, a punctat Fauci.
Prezența virusului la animale, un pericol pentru oameni
În Germania, circa 70% din populație a fost imunizată cu schema completă, o rată de vaccinare mai mare decât a României (40%). Chiar și așa, este puțin, cred specialiștii germani, mai ales în fața mult mai contagioasei Omicron.
Noua variantă îi va infecta pe cei nevaccinați și, având în vedere că și protecția oferită de ser dispare în timp, îi va infecta rapid chiar și pe cei imunizați.
Să nu ne așteptăm ca SARS-CoV-2 să dispară așa cum a făcut-o predecesorul său, SARS-CoV, în perioada 2002-2003: în 8 luni din momentul în care a izbucnit epidemia în China, scrie Spiegel. 800 de oameni au murit din cauza SARS.
Epidemia din 2002 a început după ce o civetă de palmier (sau pisică indoneziană, n.r.) s-a infectat cu coronavirus. Aceasta a infectat, la rândul ei, un om. Virusurile se pot transmite de la animale la oameni prin aer, prin schimbul de lichide corporale - spre exemplu, când un măcelar are o tăietură minoră la deget și atinge carnea animalului - sau prin consumul de alimente contaminate cu fecalele animalelor.
SARS-CoV-2 se comportă însă altfel, pentru că oamenii nu au, inițial, niciun simptom și răspândesc virusul inconștient. Mai mult, se răspândește și printre animale și așa, poate suferi noi și noi mutații, iar noile forme vor ajunge la oameni.
Virusul a fost depistat la câini, pisici, primate, cerbi, tigri, lei și nu numai. Mai multe grădini zoo au început deja să-și vaccineze animalele pe care le au în grijă.
