De Alexandru Micu,

Unii pacienți infectați cu COVID-19 dezvoltă mai întâi simptome gastrointestinale, în special diaree, conform unui nou studiu publicat în American Journal of Gastroenterology.

Autorii adaugă că acest grup de pacienți pot să nu arate simptomele “clasice” ale bolii, precum febra, tusea, sau insuficiență respiratorie, până în stadiile avansate ale infecției – sau chiar deloc.

Deși rezultatele nu pot fi considerate concludente în acest moment, autorii studiului atrag atenția că e posibil ca un subset important de pacienți să nu fie diagnosticați cu COVID-19 în lipsa simptomelor respiratorii, și pot transmite virusul mai departe fără știrea lor.

Simptomele gastrointestinale nu implică neapărat prezența acestui virus, și ca atare, nu sunt momentan considerate un element diagnostic pentru COVID-19. 

Cu toate acestea, prezența acestora “ar trebui măcar să ne facă să considerăm această boală”, explică autorii, adăugând că “neidentificarea acestor pacienți în fazele incipiente ale infecției poate permite răspândirea virusului în societate”.

Studiul s-a bazat pe 206 cazuri din cadrul Union Hospital din Wuhan, China. Toți pacienții au avut forme relativ ușoare, fără să dezvolte insuficiență respiratorie sau să prezinte niveluri scăzute de oxigenare a sângelui.

Primăria Sector 5 cumpără materiale sanitare și dezinfectanți la suprapreț de la o firmă de publicitate cu zero angajați
Recomandări
Primăria Sector 5 cumpără materiale sanitare și dezinfectanți la suprapreț de la o firmă de publicitate cu zero angajați
 

Din totalul de 206 pacienți, 48 (23%) au fost internați doar cu simptome gastrointestinale, 89 (43%) doar cu simptome respiratorii, și 69 (33%) cu ambele categorii de simptome.

Din totalul de 117 pacienți cu simptome gastrointestinale, 67 au raportat diareea ca primul simptom al bolii, iar aceasta a durat, în medie, 5 zile, cu limita minimă o zi, iar cea maximă de 14 zile. Aproximativ o treime dintre aceștia nu au avut febră în perioada tratamentului.

Cei care au suferit exclusiv de simptome gastrointestinale au căutat tratament mai târziu decât cei cu simptome respiratorii (la 16 zile, respectiv 11 zile de la instalarea simptomelor), adaugă autorii, sporind riscul de a transmite virusul. De asemenea, pacienții cu aceste simptome au avut nevoie de 41 de zile, în medie, pentru a se vindeca (confirmat de un test negativ pentru COVID-19), comparativ cu 33 de zile în medie pentru cei exclusiv cu simptome respiratorii.

Partidul lui Ponta și-a triplat scorul electoral! Sondaj IMAS, ce se întâmplă cu PSD și PNL
Recomandări
Partidul lui Ponta și-a triplat scorul electoral! Sondaj IMAS, ce se întâmplă cu PSD și PNL
 

În plus, probele fecale ale acestora au avut un risc de 73% pentru prezența virusului, comparativ cu 14% pentru cei doar cu probleme respiratorii. Autorii explică faptul că aceste rezultate sugerează puternic că virusul infectează și tractul intestinal, deși un singur studiu nu poate confirma aceasta ipoteză.

Nu este prima dată când vedem simptome gastrointestinale la pacienții de COVID-19. Un alt studiu pe 200 de pacienți din provincia Wuhan, publicat pe 18 martie în același jurnal, a găsit că 50% dintre participanți au avut cel puțin un simptom gastrointestinal, iar 18% au raportat durere abdominală, vărsat sau diaree.

Cu toate acestea, acel studiu s-a concentrat pe cazuri severe de COVID, nu pe cazuri relativ blânde, deci rezultatele nu pot fi folosite pentru a le confirma pe cele din prezenta lucrare.

Românii care culeg căpșuni în Spania: Patronii spanioli preferă femeile, pentru că sunt mai delicate cu fructele și mai eficiente decât bărbații
Recomandări
Românii care culeg căpșuni în Spania: Patronii spanioli preferă femeile, pentru că sunt mai delicate cu fructele și mai eficiente decât bărbații
 

Luate împreună însă, rezultatele “atrag atenția asupra faptului că pacienții care dezvoltă astfel de simptome după un posibil contact cu virusul ar trebui suspectați de COVID-19 chiar și în absența tusei, febrei sau a altor simptome «clasice”», explică autorii. “Ar fi ideal ca testarea să includă atât probe respiratorii, cât şi de scaun, dacă este posibil”.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Citeşte şi:

Pacienții expuși la o cantitate mai mare de coronavirus ar putea face forme mai grave ale bolii

COVID-19 poate cauza pierderea mirosului. De ce cred cercetătorii că se întâmplă asta

Cum arată România în carantină văzută prin Google Maps. Județul în care oamenii ies cel mai des la cumpărături

Un fotbalist a murit la 25 de ani, după ce s-a infectat cu COVID-19. La câteva ore au decedat tatăl și unchiul acestuia
GSP.RO
Un fotbalist a murit la 25 de ani, după ce s-a infectat cu COVID-19. La câteva ore au decedat tatăl și unchiul acestuia
Horoscop 29 mai 2020. Săgetătorii sunt acum mai înțelepți și poate mai curajoși
HOROSCOP
Horoscop 29 mai 2020. Săgetătorii sunt acum mai înțelepți și poate mai curajoși