Rechizitoriul procurorilor invocă multiple omucideri din neglijență și încălcări ale siguranței rutiere, fals în declarații și neîndeplinirea atribuțiilor oficiale.
Cuprins:
„Chiar și un pensionar ar fi observat coroziunea”
„Chiar și un pensionar ar fi observat că podul Morandi avea probleme. Și că procesul de coroziune nu s-ar fi putut opri de la sine”. Așa a început rechizitoriul procurorilor din Genova.
„Morandi a fost o bombă cu ceas”, a transmis procurorul de caz, care a rezumat-o situația: podul s-a prăbușit din cauză că era într-o stare avansată de degradare, iar întreținerea acestuia a fost inadecvată.
Podul Morandi, inaugurat în 1967, avea 45 de metri, trecea peste râul Polcevera și valea sa, în care erau un depou al căilor ferate, câteva fabrici și o zonă rezidențială dens populată. Concluzia oficială a fost că o parte din cablurile din piciorul al nouălea s-au corodat de-a lungul timpului și au cedat.
Tragedia de la Genova a pus întrebări serioase în Italia legate de siguranța infrastructurii naționale. Compania națională care administra podul, Autostrade per lItalia, era conștientă de coroziune și au adăugat, în 1992, cabluri noi în jurul celor deja existente, în loc să le înlocuiască.
Când va decide judecătorul
Potrivit Corriere della Sera, părțile civile și apărarea au ocazia să ia cuvântul în zilele următoare. Între sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie, judecătorul de instrucție trebuie să decidă care învinuit va fi trimis în judecată.
Viaductul Polcevera de pe autostrada 10 din orașul de coastă din nordul Italiei s-a prăbușit pe 14 august 2018, ucigând 43 de persoane, dintre care două erau de origine română. Sute de oameni care locuiau dedesubt au rămas fără adăpost. Podul vechi a fost demolat, iar în august 2020, a fost inaugurat Podul San Giorgio.
Foto de arhivă: EPA