EXCLUSIV | Cazimir Ionescu acuză procurorii din dosarul „Mineriadei”. ”Rechizitoriul e mai degrabă un roman, n-are ce căuta în instanță”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea.ro a obținut în exclusivitate excepțiile depuse în procedura de cameră preliminară la instanța supremă în dosarul Mineriadei iar o excepție inedită de la dosar este cea a fostului vicepreședinte al CPUN, Benedict Cazimir Ionescu, care spune judecătorului că procurorii militari care au instrumentat cazul ar fi „subiectivi”, „implicați emoțional”, „romancieri” și că ar fi fost mai degrabă interesați de latura politică decât de cea judiciară a speței.
Aceasta este procedura în care un judecător de cameră verifică riguros toate detaliile de ordin tehnic ale instrumentării unei anchete și stabilește cu privire la regularitatea ei sau cu privire la existența unor posibile vicii ce trebuie corectate de către procurorii de caz.
Au avut favoriți în „bătălia politică”
„Din lecturarea atentă a actului de sesizare a instanței, rezultă nu doar un subiectivism al redactorilor acestuia, ci chiar o implicare emoțională evidentă, care determină - în opinia noastră - constatarea afectării imparțialității procurorilor anchetatori. în acest context, pe care-1 vom explica în continuare, atâta timp cât redactorii rechizitoriului sunt «partizani» ai mișcării care a condus la evenimentele din 13-15 iunie 1990 (din care fac parte majoritatea persoanelor vătămate și a părților civile), este evident că ancheta lor a afectat prezumția de nevinovăție, principiul aflării adevărului, dar și caracterul echitabil al procesului penal”, notează în debutul excepției, avocatul lui Ionescu.
Apărătorul afirmă că încă din primele pagini ale rechizitoriului „se desprinde dorinţa anchetatorilor de a crea o imagine de «roman», în loc să descrie faptele cu echidistanţă sau măcar cu un subiectivism reţinut”.
El îi taxează pe magistrații militari pentru mențiunea prin care arătau că substantivul mineriadă ar fi fost tradus în toate limbile pământului după evenimentele din iunie 1990.
„Astfel, chiar la capitolul I din rechizitoriu se susţine că «Limba română este singura limbă din lume în care a fost creat substantivul mineriadă care, ulterior, a fost tradus în toate limbile pământului(sub\. noastră)». Se desprinde de la început dorinţa procurorilor ca, prin afirmaţii vădit false (credem că sunt cel puţin 30 de limbi în care nu s-a tradus termenul de mineriadă...), să inducă în eroare instanţa, creând o dimensiune hiperbolizată a faptelor pe care le-au cercetat”, notează apărarea lui Cazimir Ionescu.
Ionescu mai consideră nedrept din partea anchetatorilor trecerea sa în aria pro URSS și modul procurorilor de a-l „omagia” în rechizitoriu pe fostul președinte al PNȚ-CD, Corneliu Coposu.
„A doua «sincopă» a redactorilor actului de sesizare apare la pagina 15, unde sunt împărţiţi componenţii FSN în trei categorii (greşit stabilite, cel puţin cu privire la Ionescu, astfel cum vom demonstra la alt punct al excepţiilor noastre), în care sunt descrişi o parte dintre inculpaţi ca fiind apropiaţi de URSS, în timp ce alţii, catalogaţi ca «intelectuali» (deşi toţi cei descrişi la prima categorie sunt şi ei intelectuali...), care ar fi fost anticomunişti, facându-se deja o împărţire nedreaptă şi flagrant părtinitoare a celor care au participat la revoluţia din 1989”, se arată în documentul depus la dosar.
In continuare, notează apărarea lui Ionescu, „procurorii citează trunchiat dintr-o declaraţie a unui martor (cunoscut actor), care, la rândul său citează o persoană deja decedată (Silviu Brucan), pentru a crea o atmosferă demnă de un roman: «va fi un urlet de fiară înjunghiată din partea opoziţiei...» și arată că „descrierea în cuvinte omagiale a fostului Preşedinte al PNŢ - CD, Corneliu Coposu, chiar dacă este justificată de personalitatea marelui politician, nu poate face obiectul unui rechizitoriu, care ar trebui doar să descrie faptele şi încadrarea juridică”.
„Şi acest pasaj dovedeşte că, pentru procurorii anchetatori, mult mai importantă a fost «bătălia politică», în care ei au avut nişte favoriţi, decât aflarea adevărului în cauză”, mai afirmă avocatul fostului demnitar.
Supărați foc pe caracterul de roman al rechizitoriului
Avocatul continuă cu „amenzile” la adresa redactorilor rechizitoriului, despre care afirmă că au scris documentul de o manieră nepotrivită unui act ce aduce acuzații penale unor persoane.
„Descrierea manifestaţiei din Piaţa Universităţii, care a dus la evenimentele din 13-15 iunie, pare că este făcută chiar de unul dintre participanţi. La pagina 39 se citează (inclusiv cu majuscule) lozincile manifestanţilor, se aplaudă oferirea de către reprezentantul opoziţiei (acelaşi Conrneliu Coposu) a unei medalii către reprezentantul Franţei, sau chiar că acesta din urmă ar fi spus în română: «Nu vă fie frică, comunismul pică»”, se arată în excepție.
În continuare, notează avocatul lui Ionescu, după o scurtă descriere a primelor conflicte dintre cei din piaţă şi mineri, „procurorii îşi expun din nou, fară perdea, opiniile politice contrare CFSN-ului de atunci, arătând că balconul de la Facultatea de Geologiea intrat în istorie ca «...locul de unde au fost lansate, de numeroşi participanţi la demonstraţie, ideile anticomuniste şi calea de urmat a poporului român (subl. noastră)», manifestanţii din Piaţă fiind deja consideraţi, de redactorii actului de sesizare a instanţei, ca având un rol mesianic, mai ales că s-a simţit nevoia să se precizeze şi prezenţa icoanei Fecioarei Măria şi a pruncului Isus Hristos în Piaţa Universităţii”.
„Mai departe, în dorința de a creiona diferența dintre bine și rău (din punctul de vedere al anchetatorilor) se evocă nume ale personalității culturale române, și chiar se dau citate din publicațiile care le preluau opiniile, susținându-se că «În Piața Universității și-a (sic!) făcut apariția Gabriel Liiceanu, Florin, Jabriel Mărculescu, Octavian Paler...». Scopul acestei părți a rechizitoriului este de a da legitimitate mișcării stradale care, ulterior, înainte de venirea «minerilor», a degenerat în violență și vandalism.
Această descriere culminează cu citarea, în întregime, a «Imnului Golanilor», care nu are ce căuta, în opinia noastră, într-un act de sesizare a unei instanțe. Mai mult decât atât, procurorii au simțit nevoia de a îngroșa refrenul acestei poezii, probabil pentru a demonstra - dacă mai era nevoie - că ei nu doar că se dezic de conducerea politică a României acelor ani, dar că au pactizat cu idealurile celor care sunt persoane vătămate sau părți civile în dosar, ceea ce excede unui cadru procesual penal firesc”, mai susține apărarea lui Ionescu.
Avocatul continuă cu analiza pe text a rechizitoriului procurorilor militari și spune în final că modalitatea de descriere aleasă de procurori ar indica un pretins partizanat al acestora, motiv pentru care întreaga cercetare ar fi viciată.
Partizani ai mișcărilor de masă
„Astfel cum am precizat mai sus, din toate citatele şi susținerile formulate în cadrul acestui punct al excepțiilor noastre, rezultă cu certitudine - în opinia noastră - că ne aflăm în fața unui rechizitoriu întocmit de partizani ai mișcărilor de masă ce au condus la evenimentele din 13-15 iunie 1990 şi, implicit, ai persoanelor vătămate şi parților civile din dosar. Este evident că nu putem cere unui procuror să aibă echidistanța la care este obligat un judecător însă, din coroborarea art. 64 lit. f c.pr.pen. cu art. 65 alin.l c.pr.pen. rezultă că legiuitorul apreciază ca fiind incompatibil şi procurorul a cărui imparțialitate este afectată în orice fel”, scrie apărarea lui Ionescu în excepție.
Avocatul fostului vicepreședinte al CPUN mai notează că „evidenta implicare emoţională a anchetatorilor, care depăşeşte cu mult limitele fixate de Codul deontologic şi de statut, trebuie să determine concluzia că nu doar actul de sesizare este lovit de nulitate, ci şi probele administrate de aceştia”.
„O astfel de naraţiune este demnă de un roman, dar nu poate fi primită de o instanţă de judecată. Rechizitoriul ar trebui să se limiteze la faptele şi persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală, încadrarea juridică a acestora şi indicarea probelor şi a mijloacelor de probă, nu să emită judecăți de valoare politică sau să «laude» ideile și activitățile unor manifestanți politici, cu atât mai mult cu cât, o parte din ei, sunt chiar persoane vătămate/părţi civile în aceeași cauză”, se mai arată în excepția aflată în analiza judecătorului de cameră preliminară din dosarul Mineriadei.
